Opozantul rus Alexei Navalnîi, laureat al Premiului Dresda post-mortem. Cine îl va ridica

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare a Moldovei”, atribuit Moscovei, drept „idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”, adăugând că acestea „nu contează pentru noi”. Declarația a fost făcută pe 14 noiembrie, pentru TVR Moldova.

„Noi am avut referendum, în care oamenii au votat și am pus în Constituție: vectorul Republicii Moldova este integrarea europeană. Punct. În rest, toate ideile de naftalină, scoase de la naftalină de Federația Rusă, nu contează pentru noi”, a declarat Grosu.

Amintim că, pe 12 noiembrie, publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă, a scris – citând surse din diferite grupuri de negociatori implicați în discuțiile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – că printre condițiile Moscovei referitoare la sistemul european de securitate, înaintate în cadrul negocierilor, s-ar număra transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 13 noiembrie, publicația Bild a scris că reprezentanții Rusiei au înaintat condițiile privind o „nouă ordine europeană de securitate” în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate și reprezentanților europeni în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, a menționat sursa citată. În ceea ce privește Republica Moldova, publicația relata, de asemenea, că Rusia propune transformarea acesteia într-o republică federală, care să includă Moldova propriu-zisă, Găgăuzia și Transnistria. În cazul aderării țării la UE, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența, a mai notat publicația. 

Menționăm că, pe 10 noiembrie, Ucraina și Rusia au reluat, pentru prima dată după câteva luni, negocierile directe la nivel de lucru privind încheierea războiului, cu medierea Statelor Unite. Potrivit DW, pe 10 și 11 noiembrie, delegațiile rusești și ucrainene au discutat la Abu Dhabi, cu medierea SUA, posibilele condiții pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. A doua zi, pe 12 noiembrie, emisarul special și ginerele președintelui SUA Donald Trump, Jared Kushner, a plecat la Moscova împreună cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, pentru negocieri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, negociatorii americani au zburat la Dublin, unde s-au întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. După trei zile de negocieri privind Ucraina, desfășurate în diferite forme, Jared Kushner a anunțat că Moscova și Kievul au convenit să implice în discuții și țările europene.

În reacție la informațiile despre „federalizarea Moldovei”, Guvernul de la Chișinău a declarat că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori de la Moscova”. Detalii AICI.

***

Amintim că, la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat în 2024, opțiunea DA a fost susținută de 749 719 persoane, iar opțiunea NU – de 739 155 de persoane. Pe teritoriul țării, cele mai mici scoruri în favoarea aderării la UE s-au înregistrat în Găgăuzia (5,16%), raionul Taraclia (13,15%) și raionul Ocnița (21,06%). La polul opus, eurointegrarea a fost susținută cel mai mult în raionul Ialoveni (67,70%), raionul Strășeni (62,37%) și raionul Călărași (60,46%).