Angelica Frolov, membra echipei Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M”, susține că marșul comunității LGBT+, planificat pentru luna iunie va avea loc, iar declarația primarului Ion Ceban privind anularea evenimentului nu este altceva decât o declarație politică. Comentariul a fost oferit, pe 31 mai, pentru NM.
Coordonatoarea de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT din cadrul centrului „GENDERDOC-M” Angela Frolov a remarcat că Ion Ceban, în calitate de jurist, ar trebui să știe că Primăria nu deține competențe pentru anularea marșurilor.
„Vom desfășura marșul, pentru că nici primarul și nici Primăria nu sunt stăpâni pe drepturi și nu au competențele necesare pentru a interzice. Dacă primarul Ion Ceban nu era jurist, m-aș fi gândit că este o ignoranță din partea sa, o necunoaștere. Dar așa cum este jurist, ar trebui să cunoască legea din 2008, în conformitate cu care nu are nici posibilitatea, nici competența necesară pentru a interzice marșuri. El se poate adresa instanței de judecată și să solicite judecătorilor să interzică, însă ar trebui să aibă o explicație. Prin urmare, nu are cum să interzică. Mai ales că nu mai suntem în situația cum a fost pe timp de pandemie, să fie restricționată libertatea întrunirilor. A fost o declarație politică din partea lui Ion Ceban”.
Angelica Frolov, GENDERDOC-M
Amintim că primarul capitalei Ion Ceban a anunțat că nu va permite desfășurarea, în Chișinău, a marșului organizat de comunitatea LGBT+.
„Marșul homosexualilor, planificat de contingent nu va fi acceptat de primărie. Faceți ce vreți la voi acasă, nu în public”, a scris edilul pe pagina sa de Facebook, fără să ofere alte detalii.
Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce, tot pe 31 mai, Mitropolia Moldova a publicat o declarație prin care solicită să fie interzisă desfășurarea evenimentelor din cadrul Moldova Pride, organizat de comunitatea LGBT+.
Amintim că festivalul Moldova Pride este planificat pentru perioada 13-19 iunie. Anterior, deputații Adunării Populare a Găgăuziei au adoptat o decizie la nivel local, prin care se interzice organizarea evenimentelor comunității LGBT+.
Moldova și Ucraina nu au reușit să ajungă la un acord la ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie, convocată pe fondul scăderii critice a nivelului apei. Disputa a vizat reducerea bruscă a debitului evacuat din lacul de acumulare de pe Nistru, decisă de Ucraina, potrivit membrului comisiei Ilia Trombițchi, fără o coordonare corespunzătoare cu partea moldovenească. NewsMaker a analizat ce se întâmplă cu Nistrul după reducerea debitului evacuat și cât de vulnerabilă este alimentarea orașelor cu apă.
Ce s-a întâmplat la ședința Comisiei Nistrene
Ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie s-a încheiat fără noi înțelegeri. „Comisia nu a decis nimic. Ne-am despărțit supărați”, a declarat pentru NM membrul comisiei și directorul executiv al asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.
În prezent, din lacul de acumulare de pe Nistru este evacuată tot atâta apă cât intră în el, astfel că acesta funcționează, practic, în regim de tranzit. După ședință, Ministerul Mediului din Moldova a anunțat că, în ultimele două săptămâni, afluxul natural în lac a fost de aproximativ 27 m³/s. Partea ucraineană a explicat comisiei că nu poate evacua mai multă apă decât primește lacul, pentru a nu-i epuiza rezervele. În unele localități din Ucraina, apa este deja furnizată după un program, din cauza nivelului scăzut al acesteia.
Debitul evacuat spre Moldova va putea fi mărit, potrivit ministerului, dacă precipitațiile din partea superioară a bazinului Nistrului vor permite creșterea nivelului apei în lacul de acumulare. Dacă situația se va schimba, comisia se va reuni din nou pentru a discuta posibile soluții.
În ce privințe nu au fost de acord părțile
Potrivit lui Ilia Trombițchi, divergențele au vizat atât modul în care a fost redus debitul evacuat, cât și condițiile trecerii la regimul de „tranzit”. Ucraina a redus debitul pe 25 septembrie. În acel moment, reprezentantul Moldovei, Radu Cazacu, se afla cu delegația ucraineană la stația de captare a apei din Vadul lui Vodă, în cadrul activităților Comisiei Nistrene. Ecologistul susține că partea moldovenească nu a fost informată la timp nici despre decizie, nici despre ritmul în care urma să fie redus debitul.
Partea ucraineană anunțase anterior că intenționa să treacă la regimul de tranzit când nivelul lacului va coborî la 111 metri. Potrivit lui Trombițchi, Moldova nu acceptase acest prag ca fiind convenit între cele două țări.
„(Acest prag) a fost anunțat de partea ucraineană. Nu pot spune că Moldova a fost de acord, pentru că această cifră nu apare nicăieri în documentele tehnice. Există un document în care sunt indicați 102,5 metri, iar până la acest prag mai este mult”, a declarat Ilia Trombițchi.
Ce s-a întâmplat la Naslavcea
Efectele scăderii bruște a nivelului apei sunt deja vizibile la Naslavcea, în raionul Ocnița. Peștii și vegetația acvatică au rămas la suprafață. Localnicii adună cu mâinile peștii încă vii, însă cei morți sunt mult mai numeroși.
Ilia Trombițchi consideră că peștii au murit din cauza scăderii prea rapide a nivelului apei. Potrivit ecologistului, debitul evacuat putea fi redus treptat.
„Modul în care avea să fie redus debitul trebuia să fie discutat. Pentru ca să nu se producă brusc, dar, de exemplu, pe parcursul a două zile, astfel încât peștii să poată pleca”, a explicat Ilia Trombițchi.
NewsMaker
Poate ajuta lacul de acumulare de la Dubăsari?
Pe fondul reducerii debitului evacuat, o parte din apă a putut fi acumulată în lacul de la Dubăsari. Potrivit datelor din 28 septembrie, nivelul lacului de acumulare de pe Nistru era de aproximativ 110,9 metri, iar cel de la Dubăsari – de aproximativ 28,3 metri.
Potrivit lui Ilia Trombițchi, lacul de acumulare de la Dubăsari poate atenua doar parțial consecințele scăderii nivelului apei în aval.
„Lacul de acumulare de la Dubăsari atenuează puțin situația în aval. Nu o poate influența semnificativ, deoarece are un volum mic”, a explicat expertul.
Ce orașe depind de apa din Nistru?
Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, autoritățile urmăresc separat funcționarea stațiilor de captare a apei. Pe 29 septembrie, premierul Vasile Tofan a ținut o ședință cu reprezentanții Ministerului Mediului, ai agenției Apele Moldovei, ai Primăriei Chișinău și ai Apă-Canal Chișinău. La întâlnire au fost discutate posibile scenarii de evoluție a situației și măsuri pentru cazul în care nivelul apei va continua să scadă.
Printre cele mai vulnerabile orașe, Ilia Trombițchi a numit Bălți, Soroca și Chișinău – care primesc apă din Nistru. Totodată, ecologistul a spus că situația din capitală nu este încă pe deplin clară.
„În cazul Chișinăului, situația nu este încă pe deplin clară. Ceban insistă: chipurile, nu ne-ați avertizat despre o asemenea
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
