Ormanji rămâne președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei. Demisia nu a fost acceptată din lipsă de cvorum

Demisia lui Nicolai Ormanji din funcția de președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei nu a putut fi acceptată la ședința din 9 iunie, din lipsă de cvorum. Deși vicepreședintele Gheorghe Leicu, care conducea ședința, a supus de două ori la vot propunerea de a lua act de demisie, la al doilea tur au votat doar cinci deputați, iar ședința a fost declarată închisă.

Ormanji însuși insistase la începutul ședinței ca cererea sa să fie examinată.

„Insist să fie examinată cererea mea”, a declarat Ormanji.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leicu, a avertizat deputații că blocarea acestui vot are consecințe practice, deoarece fără o persoană desemnată oficial să conducă APG, documentele instituției nu pot fi semnate.

„Colegii, nu blocați activitatea Adunării Populare, pentru că trebuie să existe o persoană care să semneze documentele. Aceasta nu este o glumă, nu se poate juca astfel”, a declarat Leiciu.

Unul dintre juriștii prezenți la ședință a precizat că, potrivit articolului 7 din Regulamentul APG, atribuțiile de conducere revin automat vicepreședintelui, iar în condițiile în care celălalt vicepreședinte a demisionat, Leiciu rămâne singurul în această funcție, fără a fi necesară o hotărâre suplimentară în acest sens.

Leicu a subliniat că o hotărâre formală este totuși necesară pentru a stabili cine a luat la cunoștință demisia.

„Colegi, totuși trebuie să adoptăm o hotărâre prin care să determinăm cine a luat act de demisie”, a declarat Leiciu.

Potrivit Regulamentului Adunării Populare a Găgăuziei, în cazul absenței sau imposibilității președintelui de a-și exercita funcțiile, unul dintre vicepreședinți preia atribuțiile de conducere pe baza unui ordin scris al președintelui, pentru toată perioada absenței, dar nu mai mult de 45 de zile calendaristice. Vicepreședinții coordonează totodată activitatea comisiilor permanente ale Adunării și soluționează alte chestiuni de ordine internă ale instituției, în conformitate cu Regulamentul și distribuirea atribuțiilor între vicepreședinți.

***

Amintim că Nicolae Ormanji și-a anunțat demisia pe 2 iunie, imediat după ce o altă ședință a APG eșuase din lipsă de cvorum, fără a putea adopta regulamentul privind organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare, elaborat în cooperare cu autoritățile de la Chișinău. Ormanji declarase atunci că a făcut „tot ce i-a stat în puteri” pentru a debloca procesul electoral, adăugând că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”.

Mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026. Potrivit lui Ormanji, alegerile pentru funcția de bașcan trebuie organizate în termen de 90 de zile de la decizia definitivă în dosarul Guțul, data urmând să fie stabilită de APG.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Deputat PAS, despre producerea de drone-interceptoare în R. Moldova: „Este un lucru patriotic”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Radu Marian susține că dronele-interceptoare sunt „absolut necesare” pentru combaterea aparatelor de zbor fără pilot care încălcă spațiul aerian al Republicii Moldova și pledează pentru producerea acestora pe plan local. Parlamentarul a menționat că fabricare unor astfel de drone în Republica Moldova, idee evocată recent de președinta Maia Sandu, nu implică costuri exorbitante. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 iunie a emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Ca să combați astfel de incursiuni ai nevoie, pe lângă bruiere electronică, și de producție. Și este absolut necesar, este timpul. (…) Mai ales că nu este neapărat un lucru extrem de scump: costul de producție al unei drone, în funcție de sofisticarea ei, poate fi de la 5 000 la 800 000 de euro. Este mult mai ieftin decât să produci rachete Patriot. (…) Dar dacă vorbim de drone, este important să începem să le producem aici, pe loc. Este un lucru patriotic și ține de apărarea noastră”, a declarat Radu Marian.

Amintim că președinta Maia Sandu a spus într-un interviu din 7 iunie că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor-interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național. În acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

De la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor lansate de Federația Rusă au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz de încălcare a spațiului aerian național a avut loc pe 8 iunie, o dronă s-a prăbușit și a explodat în raionul Orhei, în timpul unui atac rusesc aerian asupra Ucrainei.

Ministerul Apărării a anunțat că fragmentele aparatului de zbor sunt examinate de specialiști pentru a stabili circumstanțele incidentului și originea dronei.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, în urma discuțiilor cu autoritățile de la Kiev, drona ar fi, „cel mai probabil”, de origine ucraineană. Instituția a subliniat totodată că responsabilitatea pentru aparatele de zbor care ajung neautorizat pe teritoriul țării noastre îi aparține Federației Ruse, care a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, a a declarat într-un mesaj publicat pe platforma X că este vorba despre „o altă dronă rusească”. Oficialul ucrainean și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu Republica Moldova și a calificat incidentul drept o dovadă a amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga regiune.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: