„Pactul Verde European – Să trecem la Fapte!” – Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova marchează Săptămâna Verde Europeană 2022

Kenneth Law, fost bucătar-șef din Canada, și-a recunoscut vina pentru vânzarea online a unor substanțe chimice folosite în sinucideri. Acesta a făcut declarația în cadrul procesului desfășurat la un tribunal din Newmarket, provincia Ontario, relatează CBS News.

Inițial, Law a fost acuzat de uciderea a 14 adolescenți care și-au pierdut viața după ce au ingerat substanțele comercializate de el. După ce a pledat vinovat pentru instigare și facilitare a sinuciderii, acuzațiile de omor au fost retrase. Sentința urmează să fie pronunțată în luna septembrie.

Conform anchetei, Law promova și vindea pe internet o substanță chimică utilizată în industria alimentară pentru conservarea cărnii. Consumată în cantități mari, aceasta poate provoca decesul.

Anchetatorii suspectează că bărbatul ar putea avea legătură cu moartea a peste 100 de persoane din diferite țări, care au cumpărat de la el astfel de produse chimice. Kenneth Law se află în detenție din mai 2023.

Printre clienții săi s-ar fi numărat și persoane din Marea Britanie. Autoritățile britanice au anunțat că nu vor formula acuzații separate, mizând pe desfășurarea procesului și pe decizia justiției canadiene.

Potrivit legislației canadiene, instigarea sau facilitarea sinuciderii se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare. Dacă ar fi fost condamnat pentru omor, Law ar fi riscat o pedeapsă de până la 25 de ani de detenție fără posibilitatea eliberării condiționate.

Din 2016, cetățenii Canadei au dreptul de a solicita asistență medicală pentru moarte voluntară (asistare medicală la moarte). Procedura este reglementată prin legislația federală și este disponibilă doar persoanelor majore care suferă de boli grave și incurabile sau de dizabilități severe, care le provoacă suferințe fizice ori psihologice considerate insuportabile.

În schimb, instigarea la sinucidere sau facilitarea acesteia constituie infracțiuni prevăzute de legea penală canadiană. Aceste fapte sunt tratate cu atât mai grav atunci când vizează minori, notează Meduza.

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.