„Pactul Verde European – Să trecem la Fapte!” – Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova marchează Săptămâna Verde Europeană 2022

Р.
| 30 mai, 2022
16:13

Promo

Începând cu 30 mai 2022, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova lansează campania Săptămânii Verzi Europene 2022 sub genericul „Pactul Verde European – Să trecem la Fapte!”.

Pe parcursul Săptămânii Verzi Europene, în perioada 30 mai – 5 iunie 2022, o campanie de informare va evidenția importanța mediului înconjurător și va inspira copiii, tineretul și publicul larg să facă schimbări pentru un viitor sustenabil.

Pe parcursul campaniei vor fi organizate conferințe de presă, flashmob-uri, activități de sensibilizare, evenimente publice și lansări de proiecte tematice, expoziții și un concert în aer liber. Totodată, vor fi publicate și difuzate istorii de succes, reportaje, seturi de caricaturi și vizualuri, care vor prezenta cele mai bune practici privind reducerea poluării și promovarea dezvoltării economice verzi. Campania se va încheia cu marcarea Zilei Mondiale a Mediului, sărbătorită anual pe 5 iunie.

„În acest an, obiectivul de bază al dialogului nostru este să continuăm eforturile privind strategia de creștere verde și transformare a Uniunii Europene și să ne concentrăm pe trei aspecte importante: economia circulară, zero poluare și biodiversitatea. Aici, în Republica Moldova, misiunea noastră de protejare a mediului înregistrează progrese datorită eforturilor conjugate ale autorităților publice, comunității de afaceri și societății civile. Profit de această ocazie, în special în acest An European al Tineretului pentru a vă încuraja, dragi tineri, să deveniți forțe motrice ale schimbării, să fiți un exemplu și model al modului de viață sustenabil. Avem deplină încredere în angajamentul pe care vi-l asumați pentru o Moldovă mai prosperă și mai verde”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Genericul din acest an al Săptămânii Verzi Europene – „Pactul Verde European – Să trecem la Fapte!” – vine să promoveze oportunități pentru factorii de decizie în a reflecta atât asupra muncii depuse, cât și asupra măsurilor urgente pentru un viitor durabil. În același timp, obiectivul este de a crește gradul de conștientizare cu privire la politicile de mediu ale UE în perioadele de criză, luând considerare trei aspecte importante ale transformării: economia circulară, poluare zero și biodiversitate.

Ziua Mondială a Mediului este marcată începând cu 5 iunie 1974 și are drept scop mobilizarea guvernele, mediului de afaceri, celebrităților și cetățenilor să ia măsuri pentru protejarea planetei noastre.

UE este lider global în protecția mediului. Mediul reprezintă, de asemenea, unul dintre domeniile cheie ale sprijinului UE în Republica Moldova. În ultimii ani au fost întreprinse o serie de măsuri în vederea punerii în aplicare a legislației și a documentelor de politici relevante în conformitate cu cerințele Acordului de Asociere UE – Republica Moldova (AA).

UE a susținut Republica Moldova în deblocarea oportunităților pentru o creștere mai ecologică, îmbunătățirea gestionării deșeurilor și a infrastructurii de apă, păstrarea biodiversității, gestionarea pădurilor și a ecosistemelor în mod durabil și să-și îmbunătățească sistemele de gestionare a riscurilor și a impactului asupra mediului. Aceste eforturi au fost susținute prin intremediul proiectelor regionale EU4Environment, EU4Climate și Convenția Primarilor, precum și prin inițiative în cadrul unor proiecte specifice de mediu și de eficiență energetică.

Pentru a urmări activitățile în cadrul Săptămânii Verzi ale UE 2022, accesați:

https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova

https://eu4moldova.eu/eu-green-week-2022/

Mesajul Ambasadorului UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=JVCx1JJJ4R4.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Victor GOTIȘAN, Expert senior în relațiile cu mass-media

„Comunicare strategică și sprijin pentru mass-media în Republica Moldova”

Proiect finanțat de Uniunea Europeană

Mobil: (+373) 60 469055

E-mail: [email protected]

Știri similare

Viață

Legendarul designer vestimentar Giorgio Armani a decedat

Ana-Maria Dolghii
| 4 septembrie, 2025
17:58

Legendarul designer vestimentar italian Giorgio Armani s-a stins din viață. Anunțul a fost făcut pe 4 septembrie de publicația La Repubblica, care face trimitere declarație a companiei Armani. Acesta avea 91 de ani.

„Domnul Armani, așa cum îl numeau întotdeauna cu respect și admirație angajații și colaboratorii săi, a trecut liniștit înconjurat de cei dragi. Neobosit până la final, a lucrat până în ultimele zile, dedicându-se companiei, colecțiilor și numeroaselor proiecte curente și viitoare”, se arată în declarație.

Cauzele decesului nu au fost comunicate.

Ceremonia de comemorare a designerului va avea loc în orașul Milano, la Teatro Armani, fiind deschisă publicului pe 6 și 7 septembrie. Înmormântarea va fi organizată într-un cadru privat, așa cum și-a dorit Armani.

Giorgio Armani, numit „regele modei”, și-a început cariera în anii 1960 ca asistent al designerului italian Nino Cerruti. În 1974, Armani a prezentat pentru prima dată o colecție sub propriul său nume. În anul următor, designerul, împreună cu prietenul său, arhitectul Sergio Galeotti, a fondat casa de modă Armani, care a devenit cunoscută în întreaga lume.

giorgio armani, top

Știri similare

Politică

Marta Kos, la Chișinău: Cel mai bun răspuns pentru ingerințele Rusiei – să biruie forțele pro-europene

Ana-Maria Dolghii
| 4 septembrie, 2025
17:32

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că cel mai bun răspuns care poate fi oferit la amestecul Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova este victoria forțelor pro-europene, în contextul în care în această lună urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Oficiala a menționat că Uniunea Europeană își dorește ca Republica Moldova să fie puternică din punct de vedere economic și democratică, în timp ce Moscova vrea să o slăbească „cât mai mult”, pentru a o putea controla. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe 4 septembrie, la Chișinău.

„Cel mai bun răspuns posibil pentru ingerințele Rusiei în afacerile interne ale Moldovei este să biruie forțele pro-europene, să avem un Guvern și Parlamenta capabile să continue reformele. Ingerințele rusești sunt enorme, cunoaștem acest lucru. Și cum ați spus și dvs acum, își perfecționează toate instrumentele, dar și noi devenim tot mai buni și mai buni în opunerea la aceste instrumente. Pentru prima dată, noi într-adevăr ajutăm o țară-candidată în procesul de comunicare. Ajutăm să găsim cele mai bune narative, dar identificăm și cele mai mari minciuni pe care le răspândește Rusia”, a declarat Marta Kos.

Comisara europeană a mai menționat că Federația Rusă își dorește să slăbească „cât mai mult” Republica Moldova. „De ce? Fiindcă, am zis, avem competiția a două sisteme totalmente diferite. Europa vrea să vadă Moldova cât mai puternică și independentă din punct de vedere economic, urmând statul de drept, supremația legii, cu tot respectul pentru drepturile omului. Și vrea să vadă o Moldovă în Uniunea Europeană, care de fapt reprezintă aceste valori. Regimul lui Putin dorește să vadă o țară dependentă, o țară slabă din punct de vedere economic, o țară care să nu urmeze principiile de bază ale UE și nici valorile noastre. De ce? Din motiv că doar în așa fel regimul din Moscova poate controla o țară. Deci este mult mai mult decât o ingerință a Rusiei. De fapt, întrebarea este ce sistem urmează să prevaleze? Și Uniunea Europeană a demonstrat în trecut, de atâtea ori, că dacă pășiți pe calea europeană, și anume calea păcii, libertății, prosperității, securității, anume această cale este cea mai bună”, a adăugat ea.

Amintim că președinta Maia Sandu a convocat, la sfârșitul lunii iulie, Consiliul Suprem de Securitate în ședință. Șefa statului a declarat, ulterior, că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Președinta a menționat că statul rus mizează pe mai multe instrumente, printre care: corupere electorală, campanii de manipulare informațională, atacuri cibernetice, organizarea de proteste plătite, implicarea bisericii, sabotarea procesului de alegeri din diaspora și mobilizarea și radicalizarea online.

marta kos, top

Știri similare

Bani

Moldova primește €18,9 mln – o nouă tranșă din Planul de Creștere, anunțat de UE

Mihaela Conovali
| 4 septembrie, 2025
17:06

Comisia Europeană a deblocat o nouă tranșă din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 18,9 milioane de euro. Decizia a fost luată după ce țara noastră a îndeplinit patru indicatori de reformă. Anunțul a fost făcut pe 4 septembrie de Comisia Europeană. În cadrul unei discuții cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere, șefa statului Maia Sandu „a salutat debursarea următoarei tranșe de 18,9 milioane de euro, ca urmare a progreselor realizate de Republica Moldova”.

Comisia Europeană a anunțat, joi, că a alocat Republicii Moldova încă 18,9 milioane de euro în cadrul Mecanismului pentru Reformă și Creștere.

Potrivit Comisiei Europene, fondurile au fost alocate după ce Moldova a îndeplinit patru indicatori din cadrul mecanismului. Printre realizările principale se numără dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și măsuri care garantează securitatea energetică.

Comisia a precizat că suma de 18,9 milioane de euro se adaugă la cei 270 de milioane de euro acordați deja în acest an. „Moldova urmează să primească până la 1,9 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului, pentru perioada 2025-2027”, a precizat Comisia.

„Mă bucur să văd progrese continue în reformele din domenii-cheie, precum securitatea energetică. Investiția în creșterea economică a Moldovei este o investiție în integrarea europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Totodată, în declarația sa, Comisia Europeană a îndemnat mediul de afaceri să investească în Republica Moldova.

Tot pe 4 septembrie, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău. Potrivit instituției prezidențiale, Maia Sandu și Marta Kos au vorbit inclusiv despre „proiectele aflate în derulare prin Planul de Creștere pentru Moldova, un program de investiții de 1,9 miliarde de euro”. „O parte din fonduri, debursată în această vară, a fost destinată proiectelor care aduc beneficii directe cetățenilor: reabilitarea a peste 200 km de drumuri regionale și locale, modernizarea cantinelor școlare pentru a asigura mese gratuite elevilor începând din septembrie, sprijin prin granturi pentru antreprenori, programe pentru tineri și utilaje pentru colectarea deșeurilor în sate”, au comunicat reprezentanții Președinției.

Totodată, în cadrul discuției, șefa statului Maia Sandu „a salutat debursarea următoarei tranșe de 18,9 milioane de euro, ca urmare a progreselor realizate de Republica Moldova”.

***

Pe 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat Planul de Creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Aceasta include granturi de 520 de milioane de euro pentru investiții, asistență tehnică și garantarea creditelor, precum și împrumuturi de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresul reformelor.

Sprijinul financiar este condiționat de implementarea Agendei de Reformă, aprobată de Guvern, care cuprinde 153 de măsuri și 56 de reforme de realizat până în 2027. Agenda vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și protecția capitalului natural; securitate și eficiență energetică; și valori fundamentale.

În iulie 2025, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 de milioane de euro.

18, 9 milioane de euro, comisia europeană, Moldova, planul de creștere, top

Știri similare

Politică

Grosu, după ce Șor i-a vorbit lui Putin despre PSB, implicată în coruperea alegătorilor: „Planul de a captura Moldova va eșua”

Ecaterina Arvintii
| 4 septembrie, 2025
16:18

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, lider și candidat PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie, a venit cu o reacție, după ce oligarhul fugar Ilan Șor a apărut, alături de un reprezentat al PSB – bancă rusească acuzată că ar fi implicată în coruperea alegătorilor din Moldova – într-o videoconferință cu Vladimir Putin.

„Șor, alături de un reprezentant PSB din Vladivostok, i-a raportat lui Putin, ca un angajat cuminte, despre tranzacțiile sale. Altfel spus, i-a raportat despre acțiunile lui de destabilizare din Moldova, de finanțare a violențelor, a corupției electorale și a rețelei sale criminale. Pericolul este clar: toți candidații lui Putin vor lucra de azi înainte pentru Șor”, a scris speakerul pe rețele.

Oficialul a asigurat că încercările Kremlinului de a influența scrutinul parlamentar din această toamnă – considerat crucial pentru parcursul european al Republicii Moldova, nu vor reuși.

„Planul lor meschin de a captura Moldova va eșua, pentru că moldovenii nu-și vând țara. Pentru că moldovenii aleg să fie liberi și să-și decidă singuri soarta”, a conchis Grosu.

Precizăm că Ilan Șor a raportat, în fața lui Vladimir Putin, că, prin compania sa A7, aflată sub sancțiuni internaționale, a încheiat tranzacții de peste 7,5 trilioane de ruble în parteneriat cu banca rusă PSB – și ea vizată de sancțiuni și acuzată de autoritățile de la Chișinău că finanțează ingerințele electorale în Republica Moldova. Imagini video de la intervenția oligarhului fugar au fost distribuite pe canalele de Telegram afiliate acestuia.

Ulterior, Șor a revenit cu un mesaj pe aceleași canale, în care și-a exprimat recunoștința față de liderul de la Kremlin: „Sunt recunoscător domnului Vladimir Vladimirovici pentru atenția acordată și pentru oportunitatea de a împărtăși rezultatele activității companiei noastre A7. Sprijinul de acest nivel este o dovadă semnificativă a importanței proiectului nostru”.

***

Amintim că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului trecut, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, printre care și firma A7 – specializată în servicii financiare, împrumuturi și alte tipuri de credite – precum și două filiale: A71 și A7-Agent SRL. Toate aceste entități au fost create în parteneriat cu banca de stat rusească Promsvyazbank (PSB), despre care autoritățile de la Chișinău și mai multe investigații jurnalistice susțin că este utilizată de oligarhul fugar pentru a cumpăra voturi în Republica Moldova.

Compania A7 se află sub sancțiuni impuse de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Printre acuzații se numără implicarea în tentative de influențare a alegerilor din Moldova în 2024 și lansarea unei monede digitale – A7A5 – prin care Rusia ar fi încercat să evite sancțiunile internaționale. Potrivit autorităților britanice, în doar patru luni, prin această criptomonedă au fost transferați peste 9 miliarde de dolari.

Conform autorităților de la Chișinău, numai pentru alegerile din toamna anului trecut, prin intermediul sistemului bancar al PSB, au fost transferați aproape 40 de milioane de dolari cu scopul de a „corupe masiv electoratul”. Conducerea țării și organele de drept au avertizat deja că Rusia ar putea mobiliza noi resurse financiare pentru a cumpăra voturi și la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

alegători, alegeri parlamentare, igor grosu, Ilan Șor, PSB, top, videoconferință, Vladimir Putin

Știri similare

Viață

Universitățile din Moldova deschid turul III de admitere: peste 750 de locuri disponibile la licență și master

Doina Buruiană
| 4 septembrie, 2025
16:08

Pe parcursul lunii septembrie, universitățile din țară organizează al III-lea tur de admitere la studii superioare de licență și master. Candidații care nu au fost înmatriculați în primele două etape ale sesiunii 2025, dar doresc să-și continue studiile în învățământul superior, pot depune dosarele între 1 și 26 septembrie, direct la instituțiile universitare.

În total, sunt disponibile 575 de locuri bugetare la licență, dintre care la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (148), Universitatea de Stat din Moldova (111), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (92), Universitatea Tehnică a Moldovei (78), Universitatea de Stat din Comrat (14), Academia Militară a Forțelor Armate (43) și Academia de Studii Economice din Moldova (28).

Cele mai multe locuri vacante se regăsesc în domeniile Științe ale educației, Științe agricole, Inginerie, Servicii ale securității, Științe exacte și ale mediului.

Totodată, universitățile oferă 179 de locuri la master, repartizate în principal la Universitatea de Stat din Moldova (53), Universitatea Tehnică a Moldovei (39) și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (26).

Spre deosebire de primele două tururi, unde înscrierea a fost posibilă online prin platforma eadmitere.gov.md, la etapa actuală dosarele se depun doar în original, direct la universitate. De asemenea, candidații pot opta pentru o singură instituție și o singură specialitate, nu pentru trei, ca în tururile anterioare.

Ministerul Educației și Cercetării menționează că după primele două tururi, numărul total de studenți înmatriculați a crescut cu 7% față de anul trecut: 15.925 la licență (cu 1034 mai mult decât în 2024) și 5127 la master.