Tatiana Ivanicichina și Arcadie Albul au fost numiți în funcția de viceguvernatori ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM), pe un termen de șapte ani. În cadrul ședinței din 3 decembrie, deputații au aprobat două proiecte de hotărâre în acest sens.
Candidatura Tatianei Ivanicichina a fost susținută cu votul a 58 de deputați. Aceasta are o experiență de peste zece ani în domeniul financiar. Tatiana Ivanicichina a activat la Ministerul Finanțelor, activând în calitate de consultant, șef de direcție și secretar de stat.
De asemenea, candidatura lui Arcadie Albul a fost susținută cu votul a 57 de deputați. Acesta are experiență în cadrul unei instituții financiare internaționale, dar și în cadrul Băncii Centrale Europene. Potrivit proiectului de hotărâre, Arcadie Albul va începe mandatul de viceguvernator în data de 1 martie 2022.
Potrivit legislației, viceguvernatorii Băncii Naționale a Moldovei sunt numiți de Parlament, la propunerea guvernatorului BNM.
Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, a comentat informațiile din presă, care a relatat că în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. Potrivit BBC, pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India. Oficialul moldovean a spus că Republica Moldova este gata să intervină, însă „astăzi nu este necesitatea de alertă”.
„Este un virus foarte specific. Este un virus care se transmite tot de la lilieci. Apoi, liliecii îl transmit la porci. Este un virus foarte greu contagios. Este mai puțin contagios ca alte infecții care le-am avut noi sau SARS-CoV-2. Acest virus este studiat la nivel de laboratoare. În Europa nu este încă niciun caz. Agenția Națională de Sănătate Publică cu Organizația Mondială a Sănătății au studiat acest lucru. La moment, astăzi, nu este necesitatea de alertă. Suntem gata să intervenim. El este studiat numai în laborator și astăzi ne asigură că nu este un pericol pentru Europa, inclusiv Republica Moldova”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă Republica Moldova dispune de teste pentru depistarea acestui virus, oficialul a răspuns: „Așa teste nu avem și nu are nici Europa, dar deja lucrurile se pregătesc, se discută”.
La întrebarea dacă studenții care vin în Republica Moldova din India sunt puși în carantină, ministrul a declarat: „Acest lucru încă nu este activ nici în India. Aceste teste nu sunt nici în India. Sunt niște discuții. Sunt niște zvonuri. Sunt niște premise, dar încă nu este stabilit procesul și maladia ca atare”.
Ce este virusul Nipah
Potrivit BBC, în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. La începutul lunii ianuarie, cinci lucrători medicali din Bengalul de Vest s-au infectat. Unul dintre bolnavi se află în stare critică. Aproximativ 110 persoane, care au avut contact cu ei, au fost plasate în carantină. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India.
Virusul Nipah se poate transmite la om de la animale, de exemplu de la porci și lilieci. De asemenea, se transmite de la om la om prin alimente contaminate. Din cauza amenințării potențiale a unei epidemii, Organizația Mondială a Sănătății a inclus virusul Nipah în top zece cele mai periculoase boli, alături de Covid-19 și virusul Zika, notează sursa citată.
Perioada de incubație a virusului Nipah este de la 4 până la 14 zile. Simptomele pot apărea diferit, iar uneori boala poate fi complet asimptomatică. Primele semne ale bolii pot fi febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât. La unele persoane, boala poate fi însoțită de somnolență, confuzie și pneumonie. În cazuri severe, pacienții pot dezvolta encefalită — o afecțiune periculoasă pentru viață, care provoacă inflamația creierului.
Până în prezent nu există medicamente sau vaccinuri aprobate pentru tratarea virusului Nipah. Potrivit BBC, rata mortalității este foarte mare — între 40% și 75%.
Primul focar înregistrat al virusului Nipah a avut loc în 1998 în ferme de porci din Malaezia. Ulterior s-a răspândit și în Singapore, țara vecină. Virusul și-a primit numele după satul în care a fost descoperit pentru prima dată. În urma primului focar, peste 100 de persoane au murit, iar pentru a limita răspândirea virusului a fost necesară sacrificarea a aproximativ un milion de porci. În ultimii ani, cel mai puternic afectată de virus a fost Bangladesh. Din 2001, boala a provocat acolo moartea a peste 100 de persoane. În India, focare ale bolii au fost înregistrate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007.
