Parlamentul denunță acordurile privind activitatea televiziunii interstatale MIR: „Economisim bani și protejăm spațiul informațional”

Acordurile privind crearea și activitatea Teleradiocompaniei Interstatale „MIR” a fost denunțat. Pentru proiectul de lege și-au dat votul 55 de deputați prezenți la ședință. Opoziția a criticat decizia, calificând-o drept cenzură. 

Potrivit documentului, se urmărește scopul de a proteja spațiul audiovizual național și de a asigura securitatea informațională, ținând cont actuală regională și pericolul la adresa securității naționale, cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

„În perioada anilor 2000 – 2022, din bugetul de stat către reprezentanța din Moldova a companiei „MIR” au fost achitate mijloace financiare în valoare de 40,3 milioane lei. Denunțarea de participare a țării noastre la activitatea companiei „MIR” va contribui la economisirea de resurse financiare și, probabil, mult mai important, va reafirma angajamentul Republicii Moldova de a proteja spațiul informațional național și regional”, a precizat secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

***

În prezent, posturile de televiziune comune pentru spațiul CSI – „Mir TV” și „Mir 24” nu dețin licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu sunt furnizori de servicii media în Republica Moldova.

În perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat, către Reprezentanța din Republica Moldova a Teleradiocompaniei Interstatale „MIR” au fost achitate mijloace financiare în sumă de circa 40,3 mil lei.

Pe 20 martie, autoritățile Moldovei au anunțat că acordul cu privire la garanțiile de drept și internațional în vederea activității libere și independente a Teleradiocompaniei „MIR” ar putea fi denunțat. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană s-au convocat într-o ședință și au avizat pozitiv o inițiativă a Guvernului care prevede acest lucru.

Ulterior, membrul Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia Alexandr Brod a declarat că Moldova „continuă să adopte cea mai proastă experiență rusofobă a Occidentului, limitând activitatea mass-mediei ruse”. El a amintit de situația cu compania MIR. „Astfel de acțiuni pot fi calificate cu încredere drept discriminare severă împotriva rușilor din Moldova, al căror număr este de peste 200 de mii de oameni”, a conchis el.

Pe 4 aprilie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a anunțat că „în premieră, țara noastră nu va oferi bani pentru televiziunea interstatală MIR”. Reprezentantul Guvernului a adăugat că „Republica Moldova, din banii contribuabililor, va oferi zero lei pentru propagandă și dezinformare”.

Recent, reprezentanții televiziunii interstatale MIR au anunțat că dau în judecată Ministerul Finanțelor, după ce autoritățile nu au transferat companiei 2,6 milioane de lei ce urmau să fie alocați din bugetul de stat în 2022. Prima ședință pe caz va avea loc în noiembrie 2023. Contactat de Media Azi, directorul instituției susține că regretă deciziile luate de autorități între timp, cu privire la sistarea finanțării și denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea televiziunii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: