Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție după ce autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut că situația economică a regiunii transnistrene se află în stare critică. Într-un comentariu pentru NM, Biroul a declarat că a propus administrației de facto din stânga Nistrului ajutor pentru populația regiunii, însă pună aceasta a dat curs propunerilor.
„Autoritățile Republicii Moldova în comun cu UE și alți parteneri externi, începând cu perioada stării de urgență și până în prezent, au evocat deplina deschidere de a veni cu măsuri de asistență umanitară pentru persoanele vulnerabile și aflate în grupuri de risc sporit din regiunea transnistreană.
Pentru aceasta Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătățirea situației drepturilor omului, eliberarea deținuților ilegal privați de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate, echivalarea plăților pentru utilități, introducerea etapizată a TVA ș.a.”, a comunicat Biroul politici de reintegrare.
Totodată, Biroul a subliniat că, până acum, Tiraspolul nu a dat curs propunerilor de asistență din partea Chișinăului.
„Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”, a adăugat acesta.
Amintim că, pe 17 iunie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat în ședință structura executivă locală și organul legislativ nerecunoscut. Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au confirmat că situația economică este critică: rezervele regiunii au fost epuizate, iar executarea „bugetului” a devenit imposibilă „din cauza crizei energetice și a situației geopolitice”.
***
La începutul acestui an, Republica Moldova, în special malul stâng al Nistrului, s-a confruntat cu o criză energetică, după ce, la 1 ianuarie, concernul rus Gazprom a oprit livrările. Principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat atunci activitatea. În plină iarnă, oamenii din regiune au rămas fără gaze naturale și energie electrică. În februarie, UE și-a exprimat disponibilitatea de acordat un grant de 60 milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Oferta a fost însoțită de o serie de condiționalități pentru acordarea ajutorului financiar, printre care actualizarea treptată a tarifelor la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din stânga Nistrului. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au respins oferta și decis să primească gaze de la un trader european, achitat cu bani dintr-un împrumut rusesc.
Pe 11 iunie, în regiunea transnistreană a fost instituită, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie, după ce aceasta a fost ridicată cu câteva zile mai devreme. Așa-zisele autorități au invocat drept motiv reducerile livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului. Secretara de stat la Ministerul Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat pentru presă că, în prezent, există riscul unei potențiale escaladări a crizei energetice în regiune. Oficiala a reamintit, însă, că regiunea nu poate fi controlată de autoritățile constituționale.
