slujba la catedrala
Максим Андреев, NewsMaker

Partidul Liberal cere lege în parlament care să oblige Mitropolia Moldovei să rupă legăturile cu Patriarhia Rusă. Reacții

Partidul Liberal a cerut Parlamentului să adopte o lege prin care Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să fie obligată să se disocieze de Patriarhia Rusiei. În caz de refuz, a adăugat partidul, aceasta să fie scoasă în afara legii. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a declarat că Parlamentul nu intenționează să analizeze solicitarea, motivând că o eventuală decizie ar încălca dreptul persoanelor la asociere. Într-o reacție pentru NewsMaker, episcopul de Orhei și vicar al Mitropoliei Moldovei, Siluan, a îndemnat politicienii „să găsească alte subiecte pentru a face politică”.

Pe 11 iunie, Partidul Liberal a solicitat Parlamentului să adopte o lege prin care Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să fie obligată să se disocieze de Patriarhia Rusiei. „În caz de refuz, Mitropolia Moldovei să fie scoasă în afara legii”, a adăugat partidul, menționând că aceasta „reprezintă un instrument de influență străină și un pericol direct la adresa securității naționale”.

Partidul și-a motivat solicitarea prin contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova. Totodată, a declarat că Republica Moldova se află într-o situație geopolitică extrem de fragilă, confruntată cu agresiunea constantă a Federației Ruse. „Partidul Liberal amintește că Patriarhul Kiril și Patriarhia Rusiei binecuvântează războiul dus de Rusia în Ucraina. (…) Menținerea Mitropoliei „Moldovei” subordonată acestei structuri echivalează cu tolerarea propagandei rusești pe teritoriul nostru”, a adăugat Partidul Liberal.

Întrebat de NewsMaker dacă Parlamentul va analiza solicitarea partidului, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat: „Parlamentul nu. (…) S-ar încălca dreptul persoanelor la asociere”.

„Adevărat, Mitropolia Basarabiei a fost cea care a deținut controlul asupra bunurilor, dar și vieții religioase în Republica Moldova până la anexarea Basarabiei, dar acest lucru trebuie să aibă loc pe cale amiabilă, în condițiile în care dreptul la asociere este permis oricui în Republica Moldova. Astfel, în asemenea condiții, trebuie să existe o comunicare între mitropolii pentru a merge la o fuzionare”, a mai spus parlamentarul.

Episcopul de Orhei și vicar al Mitropoliei Moldovei, Siluan, a declarat pentru NewsMaker că „biserica ortodoxă din Moldova, care este o instituție care a stat decenii la straja spirituală a acestei națiuni, nu vrea să comenteze declarațiile politicienilor”. „Dar îi chemăm pe politicieni să găsească alte subiecte pentru a face politică, să lase biserica în pace”, a adăugat reprezentantul Mitropoliei Moldovei. 

***

Amintim că, anterior, același partid a cerut Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove să treacă de sub jurisdicția Patriarhiei Ruse în cea a Mitropoliei Basarabiei. Atunci, reprezentanții Mitropoliei au declarat că Biserica Ortodoxă este una autonomă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: