Elena Covalenco/IPN

Partidul lui Ceban inițiază moțiune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu pentru declanșarea alegerilor anticipate VIDEO

Primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat, pe 2 iulie, că formațiunea pe care o conduce – MAN – va iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu, pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Declarațiile au fost făcute în contextul scandalului de la MoldATSA și al reacțiilor autorităților la acest caz.

„Urmăresc toată această sinceritate falsă a boierilor din PAS și gestionarilor de verișoare, care declară că nu au știut nimic și se pocăiesc chipurile în fața oamenilor, ca să îi mai prostească în continuare. Cu fețele absolut nedumerite, ies rând pe rând și spun minciuni fără să roșească în fața tuturor cetățenilor. (…) Să fi fost astfel de situații în Europa, precum în Germania, Franța, ar fi zburat toți în corpore. Nu-mi închipui să se întâmple așa ceva la Primărie”, a declarat Ceban.

Politicianul a anunțat, în acest context, că sâmbătă, 4 iulie, MAN va întruni Consiliul Național extins, unde va propune aprobarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. „O vom înainta în Parlament, pentru a fi declanșate alegerile parlamentare anticipate. Săptămâna viitoare vom propune tuturor deputaților din Parlament să o semneze”, a mai declarat Ceban.

NM a solicitat o reacție de la Guvern și PAS, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit răspuns la solicitările înaintate.

Reamintim, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a anunțat „o curățenie generală” în instituțiile statului, în contextul scandalului de la MoldATSA în care este implicat fostul director al instituției, Dumitru Vangheli, precum și verișoara sa, Anastasia Taburceanu. Șefa statului a declarat că neregulile de la întreprinderea de stat și alte cazuri similare sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează și a anunțat, în acest context, un șir de măsuri, printre care revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie, introducerea obligativității avizelor SIS și CNA pentru aceste numiri, reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reglementarea remunerației membrilor acestora.

Totodată, Maia Sandu a cerut divizarea Agenției Proprietății Publice în două entități și inițierea unui control la toate întreprinderile de stat pentru a verifica modul în care sunt gestionați banii publici. Ea a solicitat, de asemenea, Fiscului și CNA să verifice legalitatea acțiunilor „indiferent de partid, rudenie sau alte legături” și a declarat că orice sumă obținută abuziv trebuie restituită statului. Detalii – AICI.

În reacție, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, au cerut organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate, precum și demisia Guvernului, după declarațiile făcute de șefa statului. Detalii – AICI.

Contactați pentru o reacție, reprezentanții Președinției și ai Parlamentului au precizat că nu vor comenta revendicările.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: