Politică

Partidul lui Chicu, nemulțumit de „discuțiile cu formațiunile politice”, anunță că va avea propriul candidat la prezidențiale

Mihaela Conovali
| 25 februarie, 2024
11:45

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de fostul premier Ion Chicu, a anunțat că va avea candidatul său la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Partidul nu consideră eficientă opțiunea de identificare a unui candidat comun a mai multor formațiuni politice. Motivul – „progresul modest realizat în procesul de identificare” și „termenii restrânși rămași până la exercițiul electoral prezidențial”.

Biroul Executiv Central al PDCM s-a întrunit într-o ședință, în care a discutat „mai multe opțiuni posibile în contextul alegerilor prezidențiale următoare”.

„Luând act de informația prezentată privind discuțiile purtate de liderii PDCM cu alte formațiuni politice pentru a identifica un candidat comun pentru alegerile prezidențiale, membrii Biroului Executiv Central al PDCM au ajuns la concluzia, că această opțiune în condițiile date nu mai este una optimală. Progresul modest realizat în procesul de identificare/convingere a unui potențial candidat comun, precum și termenii restrânși rămași până la exercițiul electoral prezidențial, reduce substanțial oportunitatea acestei opțiuni, precum și șansele oferite de forțele politice de opoziție poporului nostru de a salva țara de regimul dictatorial antinațional și servil străinilor. În aceste condiții, Biroul Executiv Central al PDCM a luat decizia de a propune Consiliului Politic Național al formațiunii să identifice și să aprobe un candidat propriu al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024″, se arată într-o declarație a partidului.

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de Ion Chicu, a adăugat că „procedura de desemnare a candidatului PDCM pentru funcția de președinte al Republicii Moldova va fi desfășurată în strictă conformitate cu calendarul prevăzut de Codul Electoral și documentele statutare ale formațiunii”.

***

În ianuarie 2024, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a declarat că discută cu mai multe partide extraparlamentare, inclusiv cu MAN-ul lui Ion Ceban, despre „eventualitatea unui candidat comun” la prezidențiale. Partidele s-ar putea uni în jurul unui candidat sau eventual a doi candidați. Precizările au fost făcute de socialistul Vlad Batrîncea. Potrivit acestuia, candidatul comun nu trebuie să fie înaintat doar de un singur partid, astfel el „ar trebui să fie apolitic și deasupra anumitor interese partinice”.

Totuși, înainte de aceasta – în noiembrie 2023, socialistul Igor Dodon nu excludea faptul că ar putea candida la următoarele alegeri prezidențiale. Atunci, el a declarat că ar fi „cea mai mare greșeală strategică” ca partidele de opoziție să înainteze un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Menționăm, președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat. Anunțul a fost făcut 24 decembrie 2023, la trei ani de când a devenit președinte.

***

PDCM, condus de fostul premier Ion Chicu, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Ion Chicu a devenit premier al Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. Acesta a fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM (înainte de plecările masive din PDM). Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Ion Chicu a demisionat din funcția de prim-ministru.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, Igor Dodon, Ion Chicu, irina vlah, Maia Sandu, președinte, președinție, prezidențiale, top, Vlad Batrîncea

Știri similare

Justiție

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Politică

„O luptătoare” sau o alegere care îl avantajează pe Ceban? reacții după ce PAS Chișinău a propus-o pe Belous la funcția de primar

Externe

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Ana-Maria Dolghii
| 3 noiembrie, 2026
12:47

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.