Ilan Șor

VIDEO Partidul „ȘOR”, declarat în afara legii. Curtea Constituțională a pronunțat decizia

Judecătorii Curții Constituționale a Moldovei (CCM) s-au pronunțat, pe 19 iunie, asupra sesizării depuse de Guvern privind declararea formațiunii politice, conduse de Ilan Șor, în afara legii. Astfel, ei au constatat că formațiunea politică a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și au pus în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Decizia a fost luată în conformitate articolului 41, aliniatul 4, din Constituția Republicii Moldova, care prevede: „Partidele și alte organizații socio-politice ale căror scopuri sau activități sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integritatea teritorială a Republicii Moldova, sunt neconstituționale.”

„De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul „ȘOR” se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, odaptat după anunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică”, a declarat președintele CC Nicolae Roșca.

Potrivit hotărârii, Ministerul Justiției va desemna o comisie de lichidare a Partidului „ȘOR”, care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea formațiunii politice.

De asemenea, reprezentanții și membrii Partidului „ȘOR”, care la durata pronunțării hotărârii exercită mandate reprezentative în organele unităților administrativ teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele UTA Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni.

Totodată, listele candidaților suplianți din partea Partidului „ȘOR” în Parlament și în consiliile locale din unitățile administrativ teritoriale de toate nivelele, validate anterior, se declară nule din 19 iunie.

Mai mult, în cazul în care, la data pronunțării hotărârii, un mandat de deputat în Parlaement, atribuit Partidului „ȘOR” este sau devine vacant, acesta rămâne vacant pe întreaga durată a legislaturii a XXI-a, iar Curtea Constituțională nu va valida în acest sens niciun mandat.

De asemenea, dacă un mandat reprezentativ în organele unităților administrativ teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele UTA Găgăuzia, este sau devine vacant nu va fi validat în acest sens niciun mandat.

Hotărârea Curții Constituționale a fost pronunțată pe 19 iunie și este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de fostul premier Natalia Gavrilița a aprobat, pe 9 noiembrie 2022, proiectul hotărârii de Guvern prin care Ministerul Justiției a propus verificarea constituționalității Partidului „ȘOR”.

Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, declara că în sesizarea înaintată au fost prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până atunci, formațiunea politică ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.

În reacție, Șor a declarat la acea vreme că interzicerea formațiunii ar însemna „lezarea drepturilor” alegătorilor care şi-au dat votul pentru Partidul „ȘOR”, precum şi un „atentat la pluralismul de opinie”.

Pe 10 mai, la ora 10:00 a început ședința Curții Constituționale în cadrul căreia judecătorii  trebuiau să examineze cererea Guvernului de declarare a Partidului „ȘOR” neconstituțional. Autorul sesizării, Guvernul moldovean, a fost reprezentat în instanță de trei avocați de la casa de avocatură Digore & Partners – Eduard Digore, Andrei Digorei, Inna Boțan.

Eduard Digore este avocat la Digore & Partners din 2007. Pe pagina de Facebook a casei de avocatură se arată că Inna Boțan s-a alăturat agenției în luna februarie a acestui an, în timp ce Andrei Digore acțivează din ianuarie 2023, în calitate de avocat stagiar.

Site-ul Digore & Partners o menționează pe actualul ministru, Veronika Mikhailov, ca membru al echipei și „avocat colaborator”.

De obicei, Guvernul sau ministerul Justiției este reprezentat la Curtea Constituțională de un reprezentant special desemnat de avocați interni.

Interesele Partidului „ȘOR” au fost apărare în instanță de avocații politicianului și vicepreședinta formațiunii, deputata Marina Tauber.

Atât prima ședință, cât și încă câteva, au fost anulate. Abia în dimineața de 19 iunie, la ora 10:00, judecătorii Curții Constituționale au ascultat pledoariile finale. Peste o oră, președintele CC Nicolae Roșca a anunțat că judecătorii se retrag în deliberări, iar pronunțarea deciziei va avea loc la ora 13:00.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: