Ministerul Educației/Facebook

PAS leagă scandalurile din ultimele săptămâni de Plahotniuc. Mesaj „celor de la 13” – „nu mor caii când vor câinii” (VIDEO)

Liderul PAS, Igor Grosu, și ministrul Educației, Dan Perciun, susțin că în spatele scandalurilor care au vizat partidul de guvernare în ultimele săptămâni s-ar afla fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, condamnat în primă instanță la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Potrivit lui Perciun, scopul „atacurilor” ar fi „decredibilizarea totală a guvernării și transmiterea unui semnal de vulnerabilitate către sistemul judecătoresc”, înainte ca instanța de apel să examineze dosarul.

În cadrul unor declarații de presă susținute pe 9 iulie, înainte de ședința plenară, speakerul Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că, deși unele dintre problemele apărute în ultima perioadă au fost provocate de „greșeli” ale membrilor partidului, amploarea campaniei din spațiul public ar avea o altă explicație.

„Acolo unde s-a greșit – o să corectăm, acolo unii s-a abuzat – o să sancționăm. Eu vreau să spun concluzia mea prealabilă, ceea ce observ eu acum în spațiul online și nu doar: este o campanie. Au fost motive oferite și de colegii noștri, recunosc. (…) Dar intuiția mea îmi spune că urmele acestei campanii duc spre o celulă, dintr-o instituție cu numărul 13. Acolo este o persoană care are acum tare mult timp liber și nu pierde timpul degeaba, omul”, a declarat Grosu.

Întrebat de jurnaliști dacă se referă la bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, liderul PAS a negat indirect această ipoteză și a sugerat că este vorba despre o altă persoană aflată în detenție: „Vă rog frumos, omul așteaptă acum apelul să se pronunțe. Și e într-o perioadă, cred eu, plină de energie și nu pierde timpul”.

Și ministrul Educației, Dan Perciun – care este și vicepreședinte al PAS, a susținut aceeași idee într-o postare publicată pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi ținta „unui atac concertat din partea grupărilor oligarhico-criminale”, care ar încearca să compromită guvernarea înaintea examinării apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat în primă instanță.

„Miza este examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care Plahotniuc a fost condamnat în primă instanță. Dacă pierde și la apel, Plahotniuc ajunge, în mod real, în situația de a face ani grei de pușcărie. Capul celei mai mari grupări criminale care a controlat vreodată această țară este pe ultima sută de metri înainte de a înfunda pușcăria”, a scris Perciun.

Oficialul susține că scopul „campaniei” ar fi „decredibilizarea totală a guvernării și transmiterea unui semnal către sistemul judecătoresc că puterea „se clatină”.

„Acesta este sentimentul de haos pe care încearcă să-l inducă grupările criminale. Au fost activați toți oamenii care, pe parcursul ultimilor ani, i-au deservit pe Platon, Șor și Plahotniuc. Au sincronizat atacul cu lansarea unei reforme dificile și controversate, care inevitabil a bulversat opinia publică și care nu a fost comunicată și calibrată suficient — politica bugetar-fiscală”, a mai scris Perciun.

În același timp, Dan Perciun a recunoscut că există și „greșeli, scăpări, decizii proaste care au fost luate” care au alimentat criticile la adresa PAS. Potrivit acestuia, partidul are nevoie de reguli mai clare privind incompatibilitățile, conflictele de interese și standardele de conduită și a transmis un mesaj către cei pe care îi consideră responsabili de atacuri: „Celor de la 13 le transmit un singur mesaj: nu mor caii când vor câinii”.

Reamintim că, în ultimele săptămâni, PAS și Guvernul s-au aflat în centrul mai multor scandaluri, care au dus inclusiv la demisii de rang înalt. Primele controverse au izbucnit după investigațiile publicate de ZdG și Rise Moldova privind nereguli la întreprinderea de stat MoldATSA. În scandal a fost vizată și Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu.

La scurt timp după ce a anunțat mai multe demisii și reorganizarea Agenției Proprietății Publice, Alexandru Munteanu și-a anunțat plecarea din funcția de prim-ministru, la doar opt luni de la preluarea mandatului. El a declarat că a decis să demisioneze deoarece nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că fostul premier a avut „mână liberă” în conducerea Guvernului și a confirmat că acesta a avut o discuție tensionată cu ministrul Educației, Dan Perciun. Ulterior, Perciun a precizat că neînțelegerile au vizat reforma bugetar-fiscală, care, alături de proiectul noii legi a salarizării, a generat critici și dezbateri publice.

Controversele au continuat și în Parlament. Deputatul PAS Alexandr Trubca a recunoscut, înainte de publicarea unei investigații jurnalistice, că dezvoltă un proiect imobiliar în comuna Trușeni. Ulterior, NewsMaker a scris că parlamentarul a achiziționat și un teren în aceeași localitate împreună cu fostul director al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari. Ultimul, reamintim, și-a anunțat demisia din funcție în urma scandalului de la MoldATSA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Integrarea economică europeană, una dintre temele centrale ale Moldova Business Week 2026. Ce înseamnă acest lucru pentru companiile din Republica Moldova

Integrarea economică europeană nu înseamnă doar apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru mediul de afaceri, aceasta înseamnă acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, reguli și standarde comune, un climat investițional mai predictibil și oportunități sporite pentru dezvoltarea companiilor.

În cadrul Moldova Business Week 2026, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, investitori, instituții financiare și experți economici vor analiza impactul integrării economice europene asupra competitivității companiilor din țara noastră. Agenda va include sesiuni dedicate accesului la piața europeană, atragerii investițiilor, dezvoltării exporturilor și armonizării standardelor generate de reformele economice aflate în desfășurare.

Experiența statelor care au parcurs deja acest proces arată că integrarea europeană poate accelera dezvoltarea mediului de afaceri și poate crea condiții mai favorabile pentru investiții și exporturi.

Polonia este unul dintre cele mai relevante exemple. Potrivit unei analize realizate de Institutul Economic Polonez, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul real pe cap de locuitor al Poloniei era cu aproximativ 40% mai mare decât ar fi fost într-un scenariu în care țara nu ar fi aderat la UE.

În aceeași perioadă, valoarea exporturilor de servicii ale celor opt state din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE în 2004 a crescut de 3,5 ori între 2005 și 2022. Totodată, aceste țări au atras, cumulativ, aproape 630 de miliarde de dolari în investiții străine directe între 2004 și 2022.

Și România reprezintă un bun exemplu. De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, a crescut de la 44% din media Uniunii Europene la aproximativ 78% în 2024. Această evoluție reflectă un proces accelerat de convergență economică, desfășurat în contextul creșterii investițiilor, dezvoltării exporturilor și integrării în lanțurile valorice europene.

Republica Moldova avansează, la rândul său, pe calea integrării economice europene. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al țării. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2025, 67,5% din exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova au fost direcționate către statele membre ale Uniunii Europene, iar 54,1% din importurile de mărfuri au provenit din spațiul comunitar.

Totodată, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, susținut de Uniunea Europeană cu până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, creează premise pentru atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii și consolidarea competitivității economiei, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în Agenda de reforme.

Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții: Integrarea economică europeană creează condiții mai bune pentru dezvoltarea companiilor din Republica Moldova. Vorbim despre acces la piețe, investiții, standarde care facilitează comerțul și un mediu de afaceri mai competitiv. Este important ca antreprenorii și investitorii să înțeleagă cum pot valorifica aceste beneficii și să identifice instrumentele care îi pot ajuta să se dezvolte.”

Care sunt avantajele concrete ale integrării economice europene pentru companii?

Acces la noi piețe 

Companiile beneficiază de un acces mai facil la piața europeană, ceea ce le permite să își diversifice piețele de desfacere, să ajungă la noi clienți și să își extindă activitatea dincolo de granițele Republicii Moldova. 

Integrarea în lanțurile valorice europene 

Companiile locale pot deveni furnizori sau parteneri ai unor companii internaționale, participând la procese de producție, servicii și distribuție desfășurate în mai multe state europene. 

Creșterea încrederii investitorilor 

Un cadru economic aliniat la standardele europene și un proces continuu de reforme sporesc încrederea investitorilor, ceea ce poate conduce la atragerea de investiții noi, dezvoltarea unor proiecte de amploare și crearea de locuri de muncă. 

Acces la instrumente de finanțare și programe de sprijin 

Companiile pot beneficia de fonduri europene, programe de dezvoltare, garanții financiare și alte instrumente care susțin investițiile, inovarea, digitalizarea și creșterea competitivității. 

Un mediu de afaceri mai predictibil 

Armonizarea legislației și a standardelor cu cele ale Uniunii Europene contribuie la reguli mai clare și mai stabile, reducând incertitudinile și oferind companiilor un cadru favorabil pentru planificarea investițiilor și dezvoltarea pe termen lung. 

Creșterea competitivității 

Adoptarea standardelor europene și accesul la tehnologii, know-how și parteneriate internaționale contribuie la creșterea calității produselor și serviciilor, ajutând companiile să concureze mai eficient pe piețele europene și globale.

Într-un context economic în continuă schimbare, integrarea europeană nu mai reprezintă doar un obiectiv strategic, ci și un avantaj major pentru companiile care vor să crească, să atragă investiții și să își extindă prezența pe piețele internaționale. 

Moldova Business Week 2026 își propune să aducă această discuție în prim-plan și să ofere mediului de afaceri informații, exemple și conexiuni care pot fi transformate în oportunități concrete. Astfel, pe parcursul celor cinci zile ale evenimentului, cei prezenți vor putea participa la forumuri tematice, sesiuni de dialog, întâlniri B2B și dezbateri dedicate mediului de afaceri.

Înregistrările pentru Moldova Business Week 2026 sunt deschise pe platforma oficială www.mbw.md.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: