PAS pornește în campanie? Grosu anunță consultări publice: „La toamnă, vom decide soarta R. Moldova”

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a anunțat pe 20 mai, că, în această săptămână, PAS lansează o campanie de informare și consultări publice, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă, pe care le consideră decisive. Formațiunea urmează să discute cu cetățenii despre reușitele și eșecurile guvernării, dar și despre viitorul program politic. Expertul Promo-Lex Nicolae Panfil atrage atenția că, deși astfel de campanii sunt legale, PAS ar trebui să fie precaut în privința mesajelor care ar putea sugera folosirea resurselor administrative în scop electoral.

Igor Grosu, alături de un grup de deputați PAS, a susținut o conferință de presă cu privire la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Evenimentul s-a desfășurat la sediul formațiunii, pe fundalul unui banner „Votează PAS. Echipa Europa”. Sloganul respectiv a fost folosit de partid inclusiv în campania pentru alegerile locale din 2023.

Grosu a declarat că alegerile parlamentare din anul curent sunt „un moment de cotitură”. „La toamnă, împreună vom decide și soarta R. Moldova. Pe 28 septembrie este momentul în care fie noi dăm cu piciorul la tot și pierdem la ce am muncit cu greu, fie aderăm la UE în următorii 4 ani și mergem înainte spre dezvoltare”, a precizat el.

Ulterior, politicianul a enumerat realizările din cei patru ani de guvernare PAS.

În ultimii ani am avut mai multe probleme, dar de fiecare dată am acționat cu grijă pentru oameni, pentru țară. (…) În doar 4 ani am pornit lucruri care nu au fost făcute timp de 30 de ani: am avut grijă de țară, am menținut pacea, libertatea și democrația în Moldova, am avut grijă de independență, libertatea noastră de a alege și de viitorul Moldovei. (…) Am avut grijă de oameni și de localitățile noastre. În ciuda crizelor, am alocat de 3 ori mai mulți bani pentru sate și orașe, am mărit de aproape 2 ori bugetul pentru familii, am crescut de aproape 3 ori pensia minimă, am efectuat majorări de salarii la oameni uitați de alte guvernări: medici, asistenți medicali, profesori, polițiști, oameni de cultură. Am făcut cea mai mare investiție în sănătate, am alocat cele mai mari sume de bani de la independență pentru modernizarea educației, am deschis și mai mult piețele europene pentru exporturile noastre, am alocat zeci de miliarde de lei pentru măsuri sociale și compensații.

Am comis și greșeli. Nu suntem perfecți, învățăm să fim mai buni în ceea ce facem. Dar scopul nostru rămâne același: grija pentru Moldova. Așa vrem să continuăm: cu grijă – grijă pentru viitorul țării și pentru pace, să întărim unitatea internă și să aderăm la UE. (…) Am încredere că în perioada care urmează și la toamnă vom decide cu grijă pentru viitorul și pentru țara noastră”, a declarat liderul PAS.

Totodată, Igor Grosu a anunțat că PAS va începe la sfârșitul acestei săptămâni și va continua în următoarele luni o campanie de informare și discuții cu cetățenii, intitulată „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei”. „Vrem să vorbim despre ce am reușit până acum, unde am greșit, ce trebuie să facem mai bine, ce putem pierde la toamnă. Avem alegeri decisive și este nevoie să ne unim toate forțele, să nu permitem dezbinarea și să discutăm cu oamenii despre toate aceste lucruri”, a precizat acesta.

El a spus că PAS va deschide și consultări publice „largi” privind un program de guvernare pentru următorii 4 ani. „Guvernarea PAS va îndeplini planul propus de doamna președintă Maia Sandu în alegerile prezidențiale din 2024. Vrem, în baza acestui plan, să pornim consultări cu specialiști, dar și cu cetățeni dornici să propună politici sau acțiuni pe care ar trebui să le implementeze. (…) Primele consultări vor avea loc mâine, începând cu ora 18:00, în domeniile infrastructură și energie. La consultări vor fi prezenți deputați, miniștri, secretari de stat”, a menționat Grosu.

Menționăm că la scurt timp după conferința de presă, mai mulți deputați PAS și-au schimbat fotografiile de copertă de pe profilele lor de Facebook cu sloganul campaniei „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei”.

Screentshot
Screentshot
Screentshot

Contactat de NM, directorul de program al Promo-Lex, Nicolae Panfil, a declarat că campania de informare anunțată se înscrie în lista activităților politice legale, din punct de vedere al activității partidelor. „Este important ca ulterior să vedem că aceste activități cheltuielile care s-au făcut pentru ele sunt reflectate corespunzător la Comisia Electorală Centrală”, a adăugat el.

Expertul a menționat că nu a sesizat mesaje de îndemn la vot propriu zise în cadrul conferinței, însă a remarcat inscripția „Votează PAS” de pe banner-ul pe fundalul căreia a fost desfășurată. „Presupun eu că este banner staționat pe perete în incinta sediului de partid, care probabil a fost realizat în perioada campaniilor precedente. Aici este un aspect la care ar putea să fie mai atentă echipa partidului”, a precizat acesta.

Directorul de program al Promo-Lex a mai declarat că formațiunea ar trebui să evite declarațiile despre realizările pe care le-a avut în timpul guvernării, fiindcă ar putea fi interpretate drept utilizare de resurse administrative în scop electoral.

La fel, ceea ce ține de resurse administrative, am văzut și am apreciat faptul că cel puțin pentru această primă consultare publică anunțată s-a anunțat că la eveniment ar urma să participe și miniștri sau secretari de stat, evenimentul fiind planificat pentru ora 18:00, adică după orele de program. Ceea ce n-ar fi un abuz de resurse administrative. Ne-am dori să fie un comportament asumat și responsabil și mai departe”, a spus Nicolae Panfil.

Alegerile parlamentare din acest an vor avea loc pe 28 septembrie. Conform legii, campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: