parlament.md

Cotații alternative și prețuri stabilite prin derogări, la carburanți. Măsurile propuse de PAS în alertă sau criză energetică

La Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care propune măsuri ce ar putea fi aplicate de stat în situații de alertă sau criză energetică. Inițiativa a fost înregistrată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Potrivit deputatului Radu Marian, printre măsuri se numără posibilitatea ca ANRE să stabilească derogări temporare de la formula standard de calcul a prețului la benzină și motorină – de la 14 zile la 7 zile, totodată să utilizeze cotații alternative, CIF în loc de Platts.

Pe 29 aprilie, Radu Marian a anunțat că, împreună cu mai mulți deputați PAS, a înregistrat un proiect de lege pentru consolidarea mecanismelor de intervenție ale statului în situații de alertă sau criză energetică. „Propunem adoptarea acestor măsuri pentru ca în cazul apariției unor noi șocuri pe piața energetică globală, instituțiile statului să aibă capacitatea să intervină în mod operativ și imediat”, a precizat deputatul.

Măsurile prevăzute în proiect

Deputatul a spus că, printre măsurile prevăzute în proiect, se numără posibilitatea ca ANRE să stabilească, în situații de criză sau alertă, derogări temporare de la formula standard de calcul a prețului plafon pentru benzină și motorină, prin hotărâri de urgență. „De exemplu, în situații de criză, să poată ajusta perioada de referință (în loc de 14 zile – 7 zile) sau să utilizeze cotații alternative (CIF în loc de Platts)”, a menționat parlamentarul.

O altă măsură, anunțată de Radu Marian, prevede eliminarea obligativității tranzitării exclusive a carburanților importați prin depozite petroliere. „Aceasta permite direcționarea directă produselor către stațiile de alimentare, reducând timpii de livrare şi evitând supraîncărcarea infrastructurii de depozitare”, a precizat deputatul.

O a treia măsură, anunțată de deputat, vizează reducerea riscului de blocare a lucrărilor de construcție și reparație a drumurilor, permițând instituțiilor contractante să ajusteze contractele de achiziții și în alte condiții decât indicele inflației, „în cazul fluctuațiilor excesive de costuri (creșterea sau scăderea cu mai mult de 15%, în baza datelor BNS)”.

Inițiativa legislativă, înregistrată de PAS, mai prevede că se permite comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produse petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețuri maxime, în cazul epuizării stocurilor produselor petroliere principale de tip standard, cu condiția comercializării acestora la un preț care nu va depăși nivelul prețului maxim stabilit pentru produsele petroliere principale de tip standard. „Modificarea propusă are drept scop creșterea flexibilității pieței în condiții de discontinuitate a aprovizionării cu produse petroliere de tip standard, permițând substituirea acestora cu produse similare din aceeași categorie. (…) Stabilirea unui plafon de preț raportat la produsele standard previne apariția unor distorsiuni pe piață sau creșteri nejustificate de prețuri”, se menționează în inițiativa legislativă.

Actualizare: Radu Marian a declarat pe 30 aprilie că proiectul urmează să fie votat în prima lectură în aceeași zi.

Totodată, el s-a referit la măsurile prevăzute în proiect. „De exemplu acum, după lege se folosește Platts. E o cotație în baza căreia se achiziționează benzină și motorină standard. Dacă ne referim la CIF, e un alt indicator de referință. Înțeleg că este mai indicat pentru carburanții achiziționați, de exemplu, în Turcia. (…) Dacă există un deficit sau nu sunt suficienți carburanți pe piața Platts, se folosește cotația CIF. (…) ANRE-ul poate pe termen scurt modifica această formulă. ANRE-ul decide”, a comunicat Marian.

Deputatul a mai spus că, astăzi, prețurile la carburanți standard se stabilesc de ANRE în baza legii și în fiecare zi se modifică prețul în baza unei formule: se ia media de 14 zile a cotațiilor Platts, plus TVA, accize și marja. „În starea de urgență s-a modificat de la 14 zile la 7 zile, ca media să răspundă mai rapid evoluțiilor pieței. Acest mecanism era valabil în timp de stare de urgență. Noi am ieșit din starea de urgență. (…) Pentru că suntem în situație de alertă, acest proiect de lege, odată adoptat, va permite ANRE-ului să facă derogare temporară de la mecanismul obișnuit. (…) Guvernul mai întâi trebuie să stabilească stare de alertă și apoi ANRE-ul, temporar, să facă acest lucru”, a precizat el.

NewsMaker by mihaelaconovali25

Amintim că, pe 24 aprilie 2026, Republica Moldova a renunțat la starea de urgență în sectorul energetic. Decizia a fost luată de fondul criticilor opoziției, nemulțumită că Moldova nu a negociat prețuri mai avantajoase la resursele energetice cu Federația Rusă. Șeful Guvernului și echipa sa cu care a venit în plen pentru a cere votul aleșilor poporului au respins acuzațiile. După ridicarea stării de urgență, Guvernul va institui stare de alertă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: