Moldova a renunțat la starea de urgență. Opoziția parlamentară îi cere premierului să le dea „peste mâini” celor care administrat-o „greșit”

Parlamentul și-a dat votul vineri, 24 aprilie, pentru ridicarea stării de urgență în sectorul energetic. Decizia a fost luată de fondul criticilor opoziției, nemulțumită că Moldova nu a negociat prețuri mai avantajoase la resursele energetice cu Federația Rusă. Șeful Guvernului și echipa sa cu care a venit în plen pentru a cere votul aleșilor poporului au respins acuzațiile: criza a fost gestionată „profesional”. După mai bine de o oră de dezbateri, proiectul a fost susținut cu 69 de voturi.

Din cei 82 de deputați prezenți, pentru ridicarea stării de urgență au votat 69 — 53 din PAS, 5 din Alternativa, 4 din Democrația Acasă, 3 din Partidul Nostru și 3 din Partidul Comuniștilor. Deși PSRM, principala forță de opoziție în Parlament, a criticat în repetate rânduri instituirea stării de urgență, la votul pentru abrogarea ei toți cei 9 deputați socialiști prezenți s-au abținut.

Opoziția, către premier: „Dați-le peste mâini băieților tineri”

Luările de cuvânt au fost deschise de deputatul socialist Petru Burduja, care a criticat, de la tribuna Parlamentului, modul în care autoritățile au gestionat criza energetică, dar și felul în care premierul a prezentat raportul privind cele 30 de zile de stare de urgență.

Potrivit acestuia, discursul s-a concentrat prea mult pe criza de energie electrică – provocată de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la avarierea liniei Isaccea–Vulcănești – și prea puțin pe criza carburanților, generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Burduja susține că Guvernul ar fi avut suficiente instrumente pentru a gestiona situația fără a recurge la instituirea stării de urgență.

Adresându-se direct premierului Munteanu, deputatul socialist a spus: „Îmi pare rău de situația jenantă în care ați căzut dumneavoastră, pentru că nu știu de ce situația ca și cum au administrat-o unii, dar toate pietrele au căzut la dumneavoastră în cap. Ar trebui să le mai dați peste mâini băieților ăștia tineri, pentru că ei vă informează greșit”.

PAS: „A câta oară, opoziția nu vede, nu aude agresiunea Rusiei împotriva R. Moldova”

Raportul premierului și deciziile Cabinetului au fost criticate în Parlament și de comuniști. Președinta fracțiunii, Diana Caraman, susține că Republica Moldova ar fi greșit atunci când a decis să se alinieze sancțiunilor SUA împotriva celei mai mari companii petroliere private din Rusia, Lukoil, care activează și pe piața din țara noastră.

„Nu întotdeauna trebuie să alergăm și să preluăm sancțiunile adoptate în altă parte. Uneori trebuie să punem interesul statului propriu mai presus. Lukoil, care funcționează în România, ne-a ajutat să ne aprovizionăm cu combustibil necesar”, a spus Caraman.

În replică, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a declarat că situația a fost una „excepțională”. Parlamentarul a acuzat opoziția că ignoră agresiunea Rusiei ca factor declanșator al crizei.

„Păcat că, a câta oară, opoziția nu vede, nu aude agresiunea Federației Ruse împotriva Republicii Moldova acest lucru s-a văzut în modul în care au votat și probabil în modul în care o să voteze pe această decizie. Federația Rusă a bombardat linia de înaltă tensiune care aparține Republicii Moldova și a fost nevoie de un efort enorm pentru a repara această linie în timp record. Faptul că stocurile de motorină au crescut de la 6 la 11 zile și că numărul stațiilor fără motorină a scăzut de la peste 150 la sub 20 arată că s-au luat măsuri concrete”, a declarat Marian.

Radu Marian a anunțat, totodată, că „săptămâna viitoare” în Parlament ar urma să fie înregistrat un proiect de lege pentru flexibilizarea mecanismului de stabilire a prețului la carburanți. Va fi accelerat, potrivit lui, și votul pe legea care să oblige Moldova să își facă stocuri de carburanți pentru cel puțin 90 de zile.

Munteanu: Guvernul a gestionat profesional o situație imprevizibilă

Premierul Alexandru Munteanu a apărat deciziile luate în contextul incertitudinii din primele zile ale crizei, subliniind că situația a reprezentat și un exercițiu de colaborare cu toate fracțiunile parlamentare.

„Eu nu știam ce o să se întâmple. Nu știam că vom reuși să reparăm linia în cinci zile. Nu știam dacă linia va fi lovită din nou sau nu. Noi am încercat să gestionăm situația într-un mod profesional și să asigurăm toate riscurile”, a declarat Munteanu.

Referitor la Lukoil, premierul a precizat că Moldova a gestionat situația mai bine decât alte țări din regiune, evitând o criză majoră la Aeroportul Chișinău.

„M-am întâlnit cu doi senatori americani și le-am menționat că am gestionat criza cu Lukoil mai bine decât alte țări din regiune. Avioanele zboară. Totul este sub control”, a spus Munteanu.

***

Amintim, Moldova a intrat în stare de urgență pe 25 martie, după ce linia electrică Vulcănești-Isaccea a fost avariată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Inițial, Guvernul a solicitat și Parlamentul și-a dat votul pentru instituirea ei pentru o perioadă de 60 de zile. Odată cu ridicarea stării de urgență, pe 25 aprilie – la o lună de la instituirea ei – Moldova va intra în stare de alertă energetică, la fel pentru 60 de zile. Potrivit Guvernului, măsura va permite monitorizarea continuă și intervenții rapide în sector.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Vor fi amalgamate prin lege, fără stimulente financiare”. Maia Sandu, despre primăriile care au refuzat reforma

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că îi pare rău că există câteva zeci de primării care au refuzat amalgamarea voluntară și a vorbit despre pașii care urmează pentru acestea. În același timp, președinta a mulțumit primăriilor care au început acest proces. Cu un mesaj în acest sens, șefa statului a venit pe 3 august.

„Vreau să vă mulțumesc. Ați început un proces dificil – unirea primăriilor voastre cu primăriile vecine. Peste 85% din toate primăriile au început procesul benevol de amalgamare. Mai mult de 400 de primării au adoptat deja deciziile finale și comunitățile voastre vor beneficia de resurse financiare pe care le veți aloca unde sunt cele mai urgente nevoi locale. Acest lucru arată că dumneavoastră și consilierii locali au pus în prim plan interesul oamenilor și nu funcțiile”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului s-a adresat și celor 200 de primării care se află în etapa finală a procesului și îl vor putea finaliza până la sfârșitul lunii august. „Colegii de la Guvern vor oferi tot sprijinul pentru ca dumneavoastră să reușiți”, a declarat Maia Sandu.

Președinta s-a adresat și celor 161 de primării, unde procesul și negocierile s-au blocat. „Vă rog să nu vă descurajați. Vă rog să insistați, să fiți voi liderii care vor rămâne în istorie pentru curaj și viziune”, a mențină șefa statului.

În ceea ce privește cele 60 de primării care au refuzat să inițieze procesul de amalgamare voluntară, Maia Sandu a declarat: „Îmi pare rău că sunt câteva zeci de primării care au refuzat să intre în unirea benevolă a administrațiilor și vor merge pe calea normativă, iar localnicii acelor sate nu vor beneficia de resursele financiare oferite de Guvern. Statul nu va lăsa pe nimeni în urmă. Toți cetățenii merită să aibă un nivel de trai bun. Cetățenii trebuie să știe, totuși, că primăriile care nu au decis benevol să-și unească administrațiile vor fi amalgamate prin lege, fără stimulente financiare și fără posibilitatea de a alege primăriile cu care se unesc”.

Amintim că 60 de primării din Republica Moldova au declarat, din start, că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului. Datele au fost comunicate pe 31 iulie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Întrebat când vor primi primăriile care se amalgamează banii promiși pe cap de locuitor, secretarul general al Guvernului a declarat că aceste resurse le vor fi puse la dispoziție la începutul anului 2027. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: