Moldova a renunțat la starea de urgență. Opoziția parlamentară îi cere premierului să le dea „peste mâini” celor care administrat-o „greșit”

Parlamentul și-a dat votul vineri, 24 aprilie, pentru ridicarea stării de urgență în sectorul energetic. Decizia a fost luată de fondul criticilor opoziției, nemulțumită că Moldova nu a negociat prețuri mai avantajoase la resursele energetice cu Federația Rusă. Șeful Guvernului și echipa sa cu care a venit în plen pentru a cere votul aleșilor poporului au respins acuzațiile: criza a fost gestionată „profesional”. După mai bine de o oră de dezbateri, proiectul a fost susținut cu 69 de voturi.

Din cei 82 de deputați prezenți, pentru ridicarea stării de urgență au votat 69 — 53 din PAS, 5 din Alternativa, 4 din Democrația Acasă, 3 din Partidul Nostru și 3 din Partidul Comuniștilor. Deși PSRM, principala forță de opoziție în Parlament, a criticat în repetate rânduri instituirea stării de urgență, la votul pentru abrogarea ei toți cei 9 deputați socialiști prezenți s-au abținut.

Opoziția, către premier: „Dați-le peste mâini băieților tineri”

Luările de cuvânt au fost deschise de deputatul socialist Petru Burduja, care a criticat, de la tribuna Parlamentului, modul în care autoritățile au gestionat criza energetică, dar și felul în care premierul a prezentat raportul privind cele 30 de zile de stare de urgență.

Potrivit acestuia, discursul s-a concentrat prea mult pe criza de energie electrică – provocată de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la avarierea liniei Isaccea–Vulcănești – și prea puțin pe criza carburanților, generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Burduja susține că Guvernul ar fi avut suficiente instrumente pentru a gestiona situația fără a recurge la instituirea stării de urgență.

Adresându-se direct premierului Munteanu, deputatul socialist a spus: „Îmi pare rău de situația jenantă în care ați căzut dumneavoastră, pentru că nu știu de ce situația ca și cum au administrat-o unii, dar toate pietrele au căzut la dumneavoastră în cap. Ar trebui să le mai dați peste mâini băieților ăștia tineri, pentru că ei vă informează greșit”.

PAS: „A câta oară, opoziția nu vede, nu aude agresiunea Rusiei împotriva R. Moldova”

Raportul premierului și deciziile Cabinetului au fost criticate în Parlament și de comuniști. Președinta fracțiunii, Diana Caraman, susține că Republica Moldova ar fi greșit atunci când a decis să se alinieze sancțiunilor SUA împotriva celei mai mari companii petroliere private din Rusia, Lukoil, care activează și pe piața din țara noastră.

„Nu întotdeauna trebuie să alergăm și să preluăm sancțiunile adoptate în altă parte. Uneori trebuie să punem interesul statului propriu mai presus. Lukoil, care funcționează în România, ne-a ajutat să ne aprovizionăm cu combustibil necesar”, a spus Caraman.

În replică, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a declarat că situația a fost una „excepțională”. Parlamentarul a acuzat opoziția că ignoră agresiunea Rusiei ca factor declanșator al crizei.

„Păcat că, a câta oară, opoziția nu vede, nu aude agresiunea Federației Ruse împotriva Republicii Moldova acest lucru s-a văzut în modul în care au votat și probabil în modul în care o să voteze pe această decizie. Federația Rusă a bombardat linia de înaltă tensiune care aparține Republicii Moldova și a fost nevoie de un efort enorm pentru a repara această linie în timp record. Faptul că stocurile de motorină au crescut de la 6 la 11 zile și că numărul stațiilor fără motorină a scăzut de la peste 150 la sub 20 arată că s-au luat măsuri concrete”, a declarat Marian.

Radu Marian a anunțat, totodată, că „săptămâna viitoare” în Parlament ar urma să fie înregistrat un proiect de lege pentru flexibilizarea mecanismului de stabilire a prețului la carburanți. Va fi accelerat, potrivit lui, și votul pe legea care să oblige Moldova să își facă stocuri de carburanți pentru cel puțin 90 de zile.

Munteanu: Guvernul a gestionat profesional o situație imprevizibilă

Premierul Alexandru Munteanu a apărat deciziile luate în contextul incertitudinii din primele zile ale crizei, subliniind că situația a reprezentat și un exercițiu de colaborare cu toate fracțiunile parlamentare.

„Eu nu știam ce o să se întâmple. Nu știam că vom reuși să reparăm linia în cinci zile. Nu știam dacă linia va fi lovită din nou sau nu. Noi am încercat să gestionăm situația într-un mod profesional și să asigurăm toate riscurile”, a declarat Munteanu.

Referitor la Lukoil, premierul a precizat că Moldova a gestionat situația mai bine decât alte țări din regiune, evitând o criză majoră la Aeroportul Chișinău.

„M-am întâlnit cu doi senatori americani și le-am menționat că am gestionat criza cu Lukoil mai bine decât alte țări din regiune. Avioanele zboară. Totul este sub control”, a spus Munteanu.

***

Amintim, Moldova a intrat în stare de urgență pe 25 martie, după ce linia electrică Vulcănești-Isaccea a fost avariată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Inițial, Guvernul a solicitat și Parlamentul și-a dat votul pentru instituirea ei pentru o perioadă de 60 de zile. Odată cu ridicarea stării de urgență, pe 25 aprilie – la o lună de la instituirea ei – Moldova va intra în stare de alertă energetică, la fel pentru 60 de zile. Potrivit Guvernului, măsura va permite monitorizarea continuă și intervenții rapide în sector.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: