PAS Bălți

PAS și-a anunțat candidatul pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Cine este Vladimir Rusu

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat candidatul pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Este vorba despre Vladimir Rusu. Cel din urmă deține, din 2021, funcția de șef al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. 

Candidatul nostru, Vladimir Rusu, este o persoană dedicată și pasionată de dezvoltarea orașului și are o viziune clară pentru viitorul nostru comun. Împreună cu echipa sa de profesioniști și experți în diverse domenii, suntem siguri că vor aduce schimbările necesare pentru a face din mun. Bălți un oraș european”, se arată într-o declarație a PAS.

Se menționează că Vladimir Rusu, jurist de profesie, este specialist în drept administrativ „cu o vastă experiență academică și practică în domeniu”.

Cu o pasiune deosebită pentru administrația publică, a avut o contribuție la îmbunătățirea guvernării locale în calitate de reprezentant al Guvernului în mun. Bălți, unde și-a demonstrat abilitățile de gestionare a problemelor complexe ale comunității”, au precizat reprezentanții PAS.

Vladimir Rusu are 40 de ani. Din 2005 până în 2019 a fost lector universitar la Facultatea de Drept și Științe Sociale a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. În 2019 a devenit asistent universitar. În august 2021, Rusu a fost numit în funcția de șef al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Anterior, Rusu a declarat pentru NordNews că vrea să ajungă primar pentru a atrage cât mai multe fonduri externe pentru dezvoltarea, modernizarea și transformarea municipiului Bălți într-un oraș european.

„În al doilea rând, ne dorim o primărie deschisă, cu fortificarea relațiilor de colaborare și parteneriat cu autoritățile publice centrale din R. Moldova, autorități publice locale, dar și alte instituții și autorități din România”, spunea Rusu. „Iar a treia direcție de bază este reformarea primăriei cu eficientizarea acesteia în ansamblu, în mod special ce ține de cheltuirea fondurilor publice, inclusiv în cadrul întreprinderilor municipale”, preciza el.

***

Precizăm că Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

În februarie 2023, primarul municipiului Bălți Nicolai Grigorișin anunța că va candida pentru un nou mandat, din partea Partidului Schimbării. Și deputata independentă Marina Tauber declara că este gata să lupte din nou pentru fotoliul de primar al municipiul Bălți, după ce în 2021 a fost scoasă din cursa electorală, din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. Anterior, socialistul Igor Dodon menționa că Pavel Voicu ar putea să fie candidatul PSRM la funcția de primar al municipiului Bălți.

Iar zilele trecute, liderul Partidului „Nostru” Renato Usatîi anunța că intenționează să revină în componența administrației publice locale din Bălți. Politicianul declara că își va înainta candidatura la scrutinul electoral local pentru Consiliului Municipal Bălți, iar dacă va fi ales, va activa în această funcție până la alegerile prezidențiale din 2024, în cadrul cărora, la fel, intenționează să participe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: