Poliția de Frontieră

Pașapoartele moldovenești vor avea noi coduri: ce trebuie să știe cetățenii (DOC)

În Republica Moldova va fi modificat codul pașaportului cetățeanului. „PA” va fi înlocuit cu „PP”. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit unui proiect al Guvernului, mai multe documente vor suferi această modificare, însă fiecare va avea coduri specifice. Totodată, Guvernul urmează să aprobe și modelul cărții de rezidență – noul model de act de identitate destinat străinilor care au un drept de ședere legal în Republica Moldova.

Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 10 septembrie se regăsește proiectul „Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 522/2019 privind modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte (aprobarea modelului și punerea în circulație a cărții de rezidență, precum și modificarea codurilor pașapoartelor și a documentelor de călătorie)”.

Conform proiectului, modelul cărții de rezidență va fi pus în circulație începând cu 1 ianuarie 2026.

Proiectul mai prevede ca modelul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova să fie următorul: pe pagina a doua — cea cu datele de identificare ale titularului — codul documentului „PA” să fie înlocuit cu codul „PP”.

Pașaportul de serviciu, la fel, va suferi modificări. Codul documentului „PS” va fi înlocuit cu codul „PO”.

Modificarea codului se va aplica și pentru mai multe tipuri de documente de călătorie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform proiectului, prima literă indică faptul că documentul poate fi citit automat, iar a doua literă identifică tipul documentului de călătorie, și anume: pașaportul național (National/ordinary passport) – „PP”; pașaportul diplomatic (Diplomatic passport) – „PD”; pașaportul de serviciu (Official/service passport) – „PO”; documentul de călătorie pentru apatrizi (Statless passport) – „PS”; documentul de călătorie pentru refugiați (Refugee passport) – „PR”; documentul de călătorie pentru beneficiarii de protecție umanitară (Alien passport) – „PT”.

„De menționat că, în timpul controlului vizual sau manual, tipul documentului de călătorie poate fi recunoscut datorită copertei. De exemplu, în sistemul național al actelor de identitate, coperta pașapoartelor diplomatice este de culoare neagră. Prin urmare, în cazul utilizării sistemului automat pentru verificarea documentelor de călătorie la traversarea frontierei, la citire, este dificilă recunoașterea tipului documentului, deoarece sistemul accesează doar informația de pe pagina cu date. Astfel, din cauza lipsei standardizării și uniformizării utilizării celei de a doua litere din codul documentului, stabilirea tipului documentului devine imposibilă”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Guvernului.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noile modificări vor crește gradul de siguranță a documentelor de călătorie și vor eficientiza procesul de verificare a actelor de identitate la traversarea frontierei. Actualizarea se va aplica de la 1 ianuarie 2026.

Ministerul a precizat că toate tipurile de acte de identitate specificate rămân valabile potrivit termenului de valabilitate, dacă nu intervin situații în care potrivit prevederilor legale acestea devin nevalabile.

Proiectul vizează armonizarea legislației naționale cu legislația UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: