Poliția de Frontieră

Pașapoartele moldovenești vor avea noi coduri: ce trebuie să știe cetățenii (DOC)

În Republica Moldova va fi modificat codul pașaportului cetățeanului. „PA” va fi înlocuit cu „PP”. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit unui proiect al Guvernului, mai multe documente vor suferi această modificare, însă fiecare va avea coduri specifice. Totodată, Guvernul urmează să aprobe și modelul cărții de rezidență – noul model de act de identitate destinat străinilor care au un drept de ședere legal în Republica Moldova.

Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 10 septembrie se regăsește proiectul „Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 522/2019 privind modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte (aprobarea modelului și punerea în circulație a cărții de rezidență, precum și modificarea codurilor pașapoartelor și a documentelor de călătorie)”.

Conform proiectului, modelul cărții de rezidență va fi pus în circulație începând cu 1 ianuarie 2026.

Proiectul mai prevede ca modelul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova să fie următorul: pe pagina a doua — cea cu datele de identificare ale titularului — codul documentului „PA” să fie înlocuit cu codul „PP”.

Pașaportul de serviciu, la fel, va suferi modificări. Codul documentului „PS” va fi înlocuit cu codul „PO”.

Modificarea codului se va aplica și pentru mai multe tipuri de documente de călătorie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform proiectului, prima literă indică faptul că documentul poate fi citit automat, iar a doua literă identifică tipul documentului de călătorie, și anume: pașaportul național (National/ordinary passport) – „PP”; pașaportul diplomatic (Diplomatic passport) – „PD”; pașaportul de serviciu (Official/service passport) – „PO”; documentul de călătorie pentru apatrizi (Statless passport) – „PS”; documentul de călătorie pentru refugiați (Refugee passport) – „PR”; documentul de călătorie pentru beneficiarii de protecție umanitară (Alien passport) – „PT”.

„De menționat că, în timpul controlului vizual sau manual, tipul documentului de călătorie poate fi recunoscut datorită copertei. De exemplu, în sistemul național al actelor de identitate, coperta pașapoartelor diplomatice este de culoare neagră. Prin urmare, în cazul utilizării sistemului automat pentru verificarea documentelor de călătorie la traversarea frontierei, la citire, este dificilă recunoașterea tipului documentului, deoarece sistemul accesează doar informația de pe pagina cu date. Astfel, din cauza lipsei standardizării și uniformizării utilizării celei de a doua litere din codul documentului, stabilirea tipului documentului devine imposibilă”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Guvernului.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noile modificări vor crește gradul de siguranță a documentelor de călătorie și vor eficientiza procesul de verificare a actelor de identitate la traversarea frontierei. Actualizarea se va aplica de la 1 ianuarie 2026.

Ministerul a precizat că toate tipurile de acte de identitate specificate rămân valabile potrivit termenului de valabilitate, dacă nu intervin situații în care potrivit prevederilor legale acestea devin nevalabile.

Proiectul vizează armonizarea legislației naționale cu legislația UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: