Poliția de Frontieră

Pașapoartele moldovenești vor avea noi coduri: ce trebuie să știe cetățenii (DOC)

În Republica Moldova va fi modificat codul pașaportului cetățeanului. „PA” va fi înlocuit cu „PP”. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit unui proiect al Guvernului, mai multe documente vor suferi această modificare, însă fiecare va avea coduri specifice. Totodată, Guvernul urmează să aprobe și modelul cărții de rezidență – noul model de act de identitate destinat străinilor care au un drept de ședere legal în Republica Moldova.

Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 10 septembrie se regăsește proiectul „Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 522/2019 privind modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte (aprobarea modelului și punerea în circulație a cărții de rezidență, precum și modificarea codurilor pașapoartelor și a documentelor de călătorie)”.

Conform proiectului, modelul cărții de rezidență va fi pus în circulație începând cu 1 ianuarie 2026.

Proiectul mai prevede ca modelul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova să fie următorul: pe pagina a doua — cea cu datele de identificare ale titularului — codul documentului „PA” să fie înlocuit cu codul „PP”.

Pașaportul de serviciu, la fel, va suferi modificări. Codul documentului „PS” va fi înlocuit cu codul „PO”.

Modificarea codului se va aplica și pentru mai multe tipuri de documente de călătorie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform proiectului, prima literă indică faptul că documentul poate fi citit automat, iar a doua literă identifică tipul documentului de călătorie, și anume: pașaportul național (National/ordinary passport) – „PP”; pașaportul diplomatic (Diplomatic passport) – „PD”; pașaportul de serviciu (Official/service passport) – „PO”; documentul de călătorie pentru apatrizi (Statless passport) – „PS”; documentul de călătorie pentru refugiați (Refugee passport) – „PR”; documentul de călătorie pentru beneficiarii de protecție umanitară (Alien passport) – „PT”.

„De menționat că, în timpul controlului vizual sau manual, tipul documentului de călătorie poate fi recunoscut datorită copertei. De exemplu, în sistemul național al actelor de identitate, coperta pașapoartelor diplomatice este de culoare neagră. Prin urmare, în cazul utilizării sistemului automat pentru verificarea documentelor de călătorie la traversarea frontierei, la citire, este dificilă recunoașterea tipului documentului, deoarece sistemul accesează doar informația de pe pagina cu date. Astfel, din cauza lipsei standardizării și uniformizării utilizării celei de a doua litere din codul documentului, stabilirea tipului documentului devine imposibilă”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Guvernului.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noile modificări vor crește gradul de siguranță a documentelor de călătorie și vor eficientiza procesul de verificare a actelor de identitate la traversarea frontierei. Actualizarea se va aplica de la 1 ianuarie 2026.

Ministerul a precizat că toate tipurile de acte de identitate specificate rămân valabile potrivit termenului de valabilitate, dacă nu intervin situații în care potrivit prevederilor legale acestea devin nevalabile.

Proiectul vizează armonizarea legislației naționale cu legislația UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: