Comisia Electorală Centrală

Patru partide – excluse din lista celor care au dreptul să participe la parlamentare

Lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost modificată. Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din această listă patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

„Urmare informațiilor prezentate de către Agenția Servicii Publice, CEC a modificat hotărârea prin care a fost aprobată lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, din lista făcută publică pe 14 iulie curent, au fost excluse Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul Politic „Şansă”, Partidul Politic „Victorie”, în legătură cu adoptarea deciziilor Agenției Servicii Publice de neînregistrare a modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice”, au comunicat reprezentanții CEC.

***

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile parlamentare. Instituția a precizat că participarea la alegeri este condiționată de obligația partidelor de a prezenta Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista numerică și nominală a membrilor care intră sub incidența art.3 alin.(1) lit.e5) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale – adică președinți, vicepreședinți și membri ai organelor executive centrale ale formațiunii.

CEC raporta că, din cele 66 partide înregistrate în Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 14 iulie 2025, doar 25 partide au prezentat informația necesară.

Comisia adăuga că solicitările altor 14 partide sub aspectul actualizării informației în cauză sunt în proces de examinare la ASP. „În cazul a trei partide politice: Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partid Politic Partidul „Renaștere”, este făcută mențiunea despre aflarea pe rol a litigiilor examinate în instanța de judecată privind limitarea activității sau dizolvarea formațiunii”, comunica instituția electorală.

Totuși, CEC menționa că „a considerat judicios de a include și aceste 14 partide în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 cu rezerva revocării dreptului dat în situația neemiterii de către Agenția Servicii Publice a actului administrativ individual favorabil și/sau, emiterii deciziei judecătorești executorii privind dizolvarea/limitarea activității partidelor politice menționate mai sus”.

***

Menționăm că „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie” fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor, creat în aprilie 2024 la Moscova. Pe 31 iulie curent, Curtea de Apel Chișinău a decis că blocul „Victorie” afiliat lui Ilan Șor nu va participa la alegerile parlamentare. Mai exact, instanța a menținut în vigoare decizia CEC, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. 

Anterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: