Максим Андреев/NewsMaker

Pe contul ARBI se află aproape €1 mln atribuit lui Vladimir Plahotniuc

În ultimii trei ani, au fost identificate bunuri în valoare de peste 4 miliarde de lei în cadrul cauzelor penale privind frauda bancară. Alte bunuri, estimate la peste 2,1 miliarde de lei, au fost sechestrate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a CNA, în cadrul unor cauze penale de corupție, spălare de bani, delapidări, contrabandă, trafic de ființe umane. În prezent, pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție, sunt plasate 20 de milioane de lei  care au fost atribuite fostului președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc.

Potrivit unui comunicat de presă publicat pe 21 octombrie, din suma totală de 6, 1 miliarde de lei a bunurilor infracționale, asupra cărora au fost aplicate sechestre, 4 miliarde de lei au fost indisponibilizate în cadrul cauzelor penale cu denumirea generică „frauda bancară”.

Într-o prezentare grafică a valorii sechestrelor, aplicate pe categorii de infracțiuni, ARBI a menționat, în capul listei, dosarele de spălare a banilor, în cadrul cărora au fost indisponibilizate bunuri estimate la circa 1,7 miliarde de lei. Acestea sunt urmate de sechestrele în dosarele de corupție – în jur de 201 milioane de lei; escrocherii și delapidări – 139 de milioane de lei; contrabandă – peste 55 de milioane de lei, îmbogățire ilicită – 21 de milioane de lei, trafic de persoane – circa 18 milioane de lei și altele.

Referindu-se la tipul bunurilor sechestrate, ARBI anunță despre indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul. O premieră absolută pentru Republica Moldova, este indisponibilizarea criptomonedei în valoare de 110 552 lei, se mai arată în nota ARBI.

De menționat că, investigațiile financiare paralele au fost desfășurate în cadrul a 195 cauze penale, bunurile sechestrate aparținând celor 493 de persoane care au avut statut de bănuit sau învinuit, în cadrul acestor dosare.

Totodată, la această etapă, pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție, sunt plasate echivalentul a 77 de milioane de lei, 20 de milioane dintre care au fost atribuite lui Vladimir Plahotniuc (€990 mii).

Procesul de recuperare a bunurilor sechestrate de către ARBI va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

***

Pe 18 mai 2020, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat că Vladimir Plahotniuc ar fi unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului. Acesta a precizat că fostul președinte al Partidului Democrat a obținut peste 100 mln de dolari în mod fraudulos.

Vladimir Plahotniuc a fost anunțat în căutare, în contumacie, după ce procurorii i-au înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: ”crearea și conducerea unei organizații criminale”, ”escrocherie” și ”spălare de bani”, săvârșite în proporții deosebit de mari. În prezent, acesta s-ar afla în Turcia.

Potrivit scurgerii masive de date numite PandoraPapers, Vladimir Plahotniuc ar fi ținut într-un trust din Noua Zeelanda cca $180 mln. Prin intermediul societății respective, ar fi transferat bani familiei sale din Elveția, începând cu 2011.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Socialiștii și Tarlev, întâlnire la parlament cu un artist francez, susținător al Rusiei. Dodon: Viziune alternativă asupra Europei

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a avut pe 19 decembrie o întâlnire cu muzicianul și activistul francez Francis Lalanne, care se află într-o vizită la Chișinău. Politicianul a comunicat că a discutat cu Lalanne despre „pluralismul de opinii în spațiul european”. Liderul socialiștilor a declarat că valorile promovate de artist, care este un susținător al invaziei ruse din Ucraina și anterior a făcut apel la armata franceză să-l îndepărteze de la putere pe președinte Emmanuel Macron, se aliniează, „în mare parte”, cu cele ale socialiștilor din Republica Moldova.

Igor Dodon l-a găzduit pe Francis Lalanne în incinta Parlamentului. La întrevedere au fost prezenți și alți deputați socialiști și parlamentarul neafiliat Vasile Tarlev.

Potrivit liderului PSRM, participanții au avut un dialog privind „pluralismul de opinii în spațiul european” și „rolul dezbaterii critice în democrația parlamentară”.

Am menționat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin cooperarea cu Uniunea Europeană, însă, în același timp, pledează pentru suveranitatea economică și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu alte centre de putere globale, inclusiv Rusia, China și alte state importante”, a comunicat Dodon.

Președintele PSRM, care îl prezintă pe Lalanne drept „un reprezentant al mediului politic și cultural european” și „un intelectual public francez”, a spus că i-a transmis că valorile pe care le promovează sunt „în mare parte în consonanță cu pozițiile socialiștilor moldoveni”.

Mi-am exprimat convingerea că vizita lui Francis Lalanne la Chișinău va contribui la extinderea dialogului și va permite prezentarea unei viziuni alternative asupra Europei, bazate pe pluralismul de opinii, respectul pentru suveranitatea statelor și dezbaterea democratică. Sperăm că această vizită va deschide calea și pentru alți reprezentanți ai mediului public și politic european, dispuși la un schimb deschis și onest de opinii”, a spus Igor Dodon.

Facebook/Igor Dodon

Cine este Francis Lalanne

Francis Lalanne s-a născut pe 8 august 1958 în orașul Bayonne, Franța.

Acesta este cel mai bine cunoscut pentru cariera sa muzicală, devenind popular la sfârșitul anilor 1970. Cel mare hit al său este „On se retrouvera”, lansat în 1988.

Pe lângă muzică, el este cunoscut și pentru activism.

Francis Lalanne a susținut mișcarea „vestelor galbene” din Franța, care a început în noiembrie 2018, inițial ca reacție la creșterea taxei pe combustibil, dar care s-a transformat rapid într-o contestare mai largă a politicilor economice și sociale ale Guvernului. Astfel, reprezentanții mișcării solicitau la început anularea taxei pe combustibil, iar ulterior și reducerea costului vieții, majorarea salariului minim și, uneori, demisia președintelui Emmanuel Macron. Mișcarea „vestelor galbene” s-a manifestat prin proteste săptămânale, mai ales în zile de sâmbătă. În această perioadă, la Paris au avut loc demonstrații masive, uneori violente, cu ciocniri cu forțele de ordine și distrugeri.

Lalanne, care s-a proclamat public „o vestă galbenă printre milioane”, a încercat să folosească mișcarea în scopuri politice. Acesta a propus să structureze și să sprijine financiar implicarea mișcării în politică, oferindu-se inclusiv să finanțeze o campanie pentru intrarea în alegeri. În acest context, el a menționat sume de 800 000 de euro.

Ulterior, a contribuit la crearea unei liste de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, care includea persoane asociate cu mișcarea și era denumită „Alliance Jaune”. Candidații, în frunte cu Francis Lalanne, au participat la scrutin și au acumulat doar 0,5% din voturile valabil exprimate, neobținând niciun mandat.

Francis Lalanne a fost, de asemenea, un opozant al politicilor împotriva pandemiei de Covid-19. În 2022, la înmormântarea fraților gemeni Igor and Grichka Bogdanoff – ambii nevaccinați și decedați din cauza Covid-19 – Lalanne a declarat că și el a ales să nu se vaccineze împotriva virusului și a numit vaccinurile „experimentale”. „Nu este un vaccin, ci un tratament experimental care nu oferă imunitate. Să-l numești vaccin este publicitate înșelătoare”, a spus el.

Francis Lalanne s-a remarcat de-a lungul timpului inclusiv pentru retorica anti-establishment.

În ianuarie 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, el a publicat un articol de opinie pe site-ul France Soir, în care a acuzat Guvernul de „lovitură de stat” sub pretextul măsurilor împotriva virusului și a cerut destituirea lui Emmanuel Macron, făcând apel la conducerea armatei.

Fac apel la cei mai înalți demnitari ai armatei franceze să vină în ajutorul poporului și să pună capăt tulburărilor sociale și politice de care națiunea a suferit prea mult timp. Pentru a face acest lucru, cer celor mai importanți lideri militari francezi, în numele poporului francez, să suspende pe cei care au comis lovitura de stat. Și, prin urmare, să încheie mandatul actualului președinte al Republicii”, a scris Lalanne.

Ulterior, Parchetul din Paris a inițiat o investigație pentru a stabili dacă materialul constituia „provocare la săvârșirea de infracțiuni împotriva intereselor fundamentale ale națiunii”. Lalanne a fost audiat la începutul lunii februarie 2021 în cadrul anchetei. Cu toate aceste, până în luna aprilie a aceluiași an, investigația a fost clasată, fără a fi înaintate învinuiri.

Francis Lalanne este, de asemenea, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

În iunie 2025, artistul a lansat, împreună cu interpreta rusă Elena Maximova, un cântec care elogiază Federația Rusă. O lună mai târziu, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, i-a înmânat lui Lalanne un portret semnat al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei.

X/Russie en France

De-a lungul timpului, Francis Lalanne a recurs la narative adesea folosite de propaganda rusă pentru a descrie războiul din Ucraina, cum ar fi prezentarea invaziei drept o acțiune pentru „a salva rușii din Donbas”. De asemenea, acesta a criticat sprijinul Franței pentru Ucraina și a pledat pentru păstrarea „prieteniei franco-ruse”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: