cna.md/foto simbol

Percheziții la un viceprimar al mun. Orhei, într-un dosar ce vizează campania electorală a Evgheniei Guțul

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat, pe 25 martie, despre efectuarea unor percheziții la un viceprimar al municipiului Orhei. Perchezițiile, desfășurate împreună cu procurorii municipiului Chișinău, au loc într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan al Găgăuziei.

Reprezentanții CNA au raportat că perchezițiile au loc „într-o cauză penală, pornită pe faptul încălcării modului de gestionare a fondurilor electorale, finanțării ilegale a concurenților electorali, falsului de documente și falsului în declarații, în care este vizat ex-trezorierul desemnat în campania electorală de alegere a başcanului UTA Găgăuzia, organizat în anul 2023”.

„Persoana responsabilă de activitatea financiară a concurentului electoral, în prezent viceprimar al mun. Orhei, ar fi elaborat mai multe formulare, în care a introdus date false privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral, pe care le-a semnat și le-a prezentat la o instituție financiară din țară, dar și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei ca fiind autentice, în calitate de documente ce confirmă sursa de proveniență a banilor. În aceste circumstanțe, contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 de mii de lei, care ulterior au fost utilizate pentru achiziționarea unor bunuri, precum și pentru achitarea unor taxe și servicii aferente campaniei electorale”, au menționat reprezentanții CNA.

Conform instituției, la moment, acțiunile de urmărire penală sunt în desfășurare. Urmează ca persoana să fie audiată în calitate de bănuit.

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nu pot fi puse în aceeași oală”: ANSA explică cum a ajuns pe rafturi „unt de 82,5%” cu grăsimi vegetale

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a venit cu precizări după ce, în spațiul online, au apărut acuzații privind vânzarea unor produse prezentate ca unt, dar care conțin în mare parte grăsimi vegetale. Autoritatea atrage atenția că untul, margarina și spread-urile sunt categorii distincte de produse, iar etichetarea și plasarea lor la raft trebuie să permită consumatorului să facă o alegere informată.

Ce a stârnit reacțiile

Adrian Solomon, un consumator, a atras atenția, printr-o postare amplă pe rețelele sociale, asupra modului în care unele produse alimentare sunt etichetate și prezentate în magazine, susținând că acestea pot induce în eroare cumpărătorii.

Este vorba despre un produs expus în vitrinele destinate untului, ambalat și promovat vizual ca atare, dar care, potrivit listei de ingrediente, conține preponderent grăsimi vegetale, nu grăsimi din lapte. Bărbatul afirmă că această practică profită de graba și neatenția consumatorilor.

„Pe față scrie mare: «82,5% grăsime» – exact cât are untul adevărat. Sună bine, nu? Doar că, atunci când citești ingredientele, apare surpriza: 82,5% grăsime totală, din care 66% sunt grăsimi vegetale. Consumatorul grăbit vede procentul de 82,5%, îl asociază automat cu untul și îl pune în coș. Producătorul profită de neatenția oamenilor, creează confuzie intenționată și te face să plătești preț de unt pe un produs cu multă grăsime vegetală”, a relatat Solomon.

În mesajul său, Adrian Solomon ridică și semne de întrebare cu privire la controalele efectuate de autorități, întrebându-se cum astfel de etichete ajung pe piață fără obiecții.

„Untul adevărat înseamnă grăsimi din lapte, nu din plante. Dacă apar grăsimi vegetale în proporție mare, nu mai vorbim de unt, ci de un amestec, așa cum scrie, de altfel, și pe ambalaj, dar foarte mărunt. Sfat simplu: nu vă uitați doar la procentul mare de grăsimi de pe față. Citiți lista de ingrediente, sursa grăsimilor – lapte sau vegetal – și denumirea legală a produsului, nu doar ce sugerează ambalajul. Sunt sigur că mulți oameni cumpără așa ceva crezând că iau unt, la fel cum am crezut și eu”, a conchis Adrian Solomon.

Reacția ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor subliniază că etichetarea și prezentarea la raft a produselor alimentare trebuie să fie corecte, lizibile și să nu inducă în eroare consumatorii.

Autoritatea recunoaște că similitudinile vizuale dintre ambalajele de unt, margarină și diverse spread-uri pot crea confuzie, mai ales atunci când informațiile esențiale despre compoziția produsului sunt greu de observat.

„Untul, margarina și spread-urile nu pot fi puse „în aceeași oală”! Deși produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise și sunt sigure pentru consum (atât timp cât respectă normele legale), ele sunt categorii distincte. Untul este un aliment de origine animală, produs din smântână sau lapte, în timp ce spread-urile și margarinele au compoziții diferite, pe bază de grasimi vegetale, iar consumatorul are dreptul să știe exact ce cumpără!”, a accentuat instituția.

Potrivit Agenției, legislația interzice explicit practicile care pot induce în eroare cumpărătorul.

„Este strict interzisă atribuirea de proprietăți pe care produsul nu le are, sugerarea unor caracteristici speciale care sunt, de fapt, comune tuturor produselor similare, sau inducerea ideii că un produs conține ingrediente precum laptele ori smântâna, atunci când acestea au fost înlocuite cu grăsimi vegetale. Separarea la raft nu este o recomandare, ci o obligație legală”, precizează ANSA.

ANSA subliniază că alegerea finală a produselor rămâne la latitudinea consumatorului, însă această alegere trebuie să fie una informată. În acest context, instituția încurajează cetățenii să acorde atenție etichetelor și să sprijine producătorii locali.

În cazul depistării unor neconformități, consumatorii sunt îndemnați să depună o petiție la ANSA sau să apeleze Call Center-ul Agenției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: