Peste 106 mii de locuitori ai Moldovei – adică 4,4% din populația țării – s-au născut peste hotare, potrivit datelor finale ale recensământului din 2024.Cei mai mulți vin din Ucraina și Rusia.
Datele statistice arată că fiecare a doua persoană străină, cu reședință obișnuită în Moldova, a fost născută în Ucraina (49,1% sau 52,4 mii persoane), iar una din trei persoane – s-a născut în Rusia (30,5%).
Tabloul pe vârste al persoanelor născute peste hotare și stabilite în Moldova arată diferențe semnificative. De exemplu, cei veniți din Marea Britanie, Franța sau Italia sunt în mare parte copii, în timp ce din România, Kazahstan și Azerbaidjan predomină adulții. Printre persoanele originare din Ucraina și alte state ex-sovietice se regăsesc, în special, vârstnici.
Din totalul persoanelor născute în alte țări, 77,4% dețin cetățenia Republicii Moldova. Peste 12 mii au inclusiv dublă cetățenie. Alți 22,4% au cetățenia unei alte țări, iar 0,2% nu au nicio cetățenie.
Cetățenii străini și motivele aflării în Moldova
Potrivit datelor recensământului, în Moldova locuiesc peste 26 de mii de persoane care au doar cetățenia altui stat sau nu au deloc cetățenie, adică 1,1% din populația țării. Cei mai mulți sunt femei (54%) și locuiesc în mediul urban (77,8%).
Motivele aflării lor în Republica Moldova sunt variate. Marea majoritate – peste 15 mii de persoane – sunt refugiați sau persoane strămutate forțat, în special din cauza războiului din Ucraina. Aproape 6,6 mii persoane invocă situația familială, cum ar fi căsătoria sau reunirea familiei, iar restul – studii, afaceri și muncă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.
Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.
„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.
El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.
Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.
„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.
Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.
„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.
Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.
Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
