Circa 108 mii de cetățeni ai Republicii Moldova s-au stabilit permanent cu traiul în afara țării. Cei mai mulți au plecat în Federația Rusă, fiind urmați de Ucraina, Statele Unite ale Americii și Germania. Datele au fost publicate de către Agenția Servicii Publice și reflectă situația de la 1 decembrie 2019.
Potrivit datelor Registrului de Stat, în Federația Rusă locuiesc 36 441 de cetățeni ai Republicii Moldova. În același timp, potrivit autorităților ruse, moldovenii care locuiesc temporar în Rusia sunt de aproape 10 ori mai mulți – aproximativ 340 de mii de persoane.
Pe locul doi se află Ucraina. În statul vecin locuiesc aproape 27 de mii de cetățenii ai Republicii Moldova. De asemenea, aproape 17 mii de moldoveni s-au mutat cu traiul în Statele Unite ale Americii. Un număr considerabil de moldoveni trăiesc în Germania (13 718), Israel (7 763), Republica Belarus (2 593) și Canda (604).
Deși un număr mare de moldoveni lucrează în Italia, doar 327 de persoane s-au stabilit permanent cu traiul în această țară. În România trăiesc 220 de moldoveni. Emigranții din Moldova pot fi găsiți și în punctele fierbinți ale planetei. De exemplu, 9 moldoveni locuiesc în Liban, 11 în Siria și un cetățean moldovean trăiește în Irak.
asp.gov.md
Menționăm că potrivit prognozei Institutului de Demografie din Viena, până în 2050, populația Republicii Moldova va scădea până la 1,7 milioane de persoane, adică 42,7%.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
