Imagine simbol | Andrei Mardari | NewsMaker

Peste 50% dintre locuitorii Găgăuziei cred că alegerile libere și corecte nu sunt posibile în regiune. Studiu

Peste jumătate dintre locuitorii autonomiei găgăuze consideră că în regiune nu există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Doar aproximativ 40% cred contrariul, potrivit unui studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie.

Mai exact, 35,4% dintre respondenți consideră că în Găgăuzia există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte „în mică măsură”, iar alți 16,1% spun că acestea nu există deloc sau există într-o măsură foarte redusă. Pe de altă parte, 29% spun că astfel de condiții există „în mare măsură”, iar 10,7% – „în foarte mare măsură”. Alți 8,8% dintre respondenți nu au știut sau nu au oferit un răspuns.

Între timp, 39,2% dintre respondenți consideră că activitatea Adunării Populare a Găgăuziei, mandatul căreia a expirat încă pe 12 noiembrie 2025, este „complet legală” sau „mai degrabă legală”. La polul opus, 38,9 la sută dintre respondenți consideră activitatea APG ca fiind „mai degrabă ilegală” sau „complet ilegală”. Un procent semnificativ, de 22%, nu au o opinie.

Cine este de vină că alegerile pentru APG nu au fost organizate la timp?

Întrebați cine poartă responsabilitatea pentru faptul că alegerile în Adunarea Populară nu au fost organizate la timp, 33,9% dintre respondenți au indicat autoritățile centrale de la Chișinău.

Alte 14% consideră responsabilă actuala conducere a Adunării Populare, iar 10,3% invocă influențe externe. De asemenea, 6,2% indică alte autorități din Găgăuzia – cum ar fi bașcanul sau Comitetul Executiv –  iar 8,5% spun că nu există un responsabil concret. Peste un sfert dintre respondenți (26,2%) nu au oferit un răspuns.

Pentru o mare parte dintre respondenți, organizarea alegerilor este o prioritate. Aproximativ 39,2% spun că stabilirea datei alegerilor este „importantă”, iar 25,4% o consideră „foarte importantă”. În schimb, circa 23,5% o consideră puțin importantă sau deloc importantă.

În pofida neîncrederii în condițiile pentru organizarea unor alegeri libere și corecte, intenția de participare rămâne ridicată: peste 75% dintre respondenți spun că ar merge „cu siguranță” la vot dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare.

Chișinăul sau Comratul: cine trebuie să organizeze alegerile?

Sondajul mai arată că opinia publică este împărțită în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru APG și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Aproximativ 44% dintre respondenți consideră că scrutinul ar trebui organizat în comun de autoritățile electorale din Găgăuzia și cele de la Chișinău. Un număr aproape similar – 43,9% – ar prefera ca procesul să fie gestionat exclusiv de organul electoral de la Comrat. Doar 3,4% susțin implicarea exclusivă a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

***

Sondajul a fost realizat în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion de 410 persoane adulte din Găgăuzia. Datele au fost colectate prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de ±4,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: