Imagine simbol | Andrei Mardari | NewsMaker

Peste 50% dintre locuitorii Găgăuziei cred că alegerile libere și corecte nu sunt posibile în regiune. Studiu

Peste jumătate dintre locuitorii autonomiei găgăuze consideră că în regiune nu există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Doar aproximativ 40% cred contrariul, potrivit unui studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie.

Mai exact, 35,4% dintre respondenți consideră că în Găgăuzia există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte „în mică măsură”, iar alți 16,1% spun că acestea nu există deloc sau există într-o măsură foarte redusă. Pe de altă parte, 29% spun că astfel de condiții există „în mare măsură”, iar 10,7% – „în foarte mare măsură”. Alți 8,8% dintre respondenți nu au știut sau nu au oferit un răspuns.

Între timp, 39,2% dintre respondenți consideră că activitatea Adunării Populare a Găgăuziei, mandatul căreia a expirat încă pe 12 noiembrie 2025, este „complet legală” sau „mai degrabă legală”. La polul opus, 38,9 la sută dintre respondenți consideră activitatea APG ca fiind „mai degrabă ilegală” sau „complet ilegală”. Un procent semnificativ, de 22%, nu au o opinie.

Cine este de vină că alegerile pentru APG nu au fost organizate la timp?

Întrebați cine poartă responsabilitatea pentru faptul că alegerile în Adunarea Populară nu au fost organizate la timp, 33,9% dintre respondenți au indicat autoritățile centrale de la Chișinău.

Alte 14% consideră responsabilă actuala conducere a Adunării Populare, iar 10,3% invocă influențe externe. De asemenea, 6,2% indică alte autorități din Găgăuzia – cum ar fi bașcanul sau Comitetul Executiv –  iar 8,5% spun că nu există un responsabil concret. Peste un sfert dintre respondenți (26,2%) nu au oferit un răspuns.

Pentru o mare parte dintre respondenți, organizarea alegerilor este o prioritate. Aproximativ 39,2% spun că stabilirea datei alegerilor este „importantă”, iar 25,4% o consideră „foarte importantă”. În schimb, circa 23,5% o consideră puțin importantă sau deloc importantă.

În pofida neîncrederii în condițiile pentru organizarea unor alegeri libere și corecte, intenția de participare rămâne ridicată: peste 75% dintre respondenți spun că ar merge „cu siguranță” la vot dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare.

Chișinăul sau Comratul: cine trebuie să organizeze alegerile?

Sondajul mai arată că opinia publică este împărțită în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru APG și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Aproximativ 44% dintre respondenți consideră că scrutinul ar trebui organizat în comun de autoritățile electorale din Găgăuzia și cele de la Chișinău. Un număr aproape similar – 43,9% – ar prefera ca procesul să fie gestionat exclusiv de organul electoral de la Comrat. Doar 3,4% susțin implicarea exclusivă a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

***

Sondajul a fost realizat în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion de 410 persoane adulte din Găgăuzia. Datele au fost colectate prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de ±4,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: