Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al Republicii Moldova, însă precizează că nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului. Reacția vine după ce
Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, respinge afirmațiile potrivit cărora oligarhul fugar Ilan Șor ar exercita influență asupra sa sau în Găgăuzia. Potrivit lui, astfel de declarații au scopul de a-i denigra imaginea și de a discredita autonomia. Totodată, Gaidarji a confirmat că firma pe care
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) are un nou președinte. La o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, deputații legislativului de la Comrat l-au ales, pe 3 iulie, în funcția de speaker pe Valentin Gaidarji. Acesta a obținut 18 voturi. Înainte de alegerea noului președinte, deputații au aprobat demisia lui Nicolai
Criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care ar urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker explică ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a
Nicolai Ormanji demisionează din funcția de președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei. Anunțul a fost făcut pe 2 iunie, la scurt timp după ce ședința APG în care urma să fie deblocat procesul electoral din autonomie a eșuat din lipsă de cvorum. Ormanji a declarat că a făcut „tot
Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie examinat proiectul privind organizarea alegerilor în autonomiei, a eșuat din lipsă de cvorum. La ședință au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați. Pe ordinea de zi figurau trei subiecte. Primul
Șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale, care au menționat că întrevederile au avut loc în contextul blocajului
Peste jumătate dintre locuitorii autonomiei găgăuze consideră că în regiune nu există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Doar aproximativ 40% cred contrariul, potrivit unui studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie. Mai exact, 35,4% dintre respondenți consideră că în Găgăuzia există condiții pentru desfășurarea unor
Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost amânate din nou, după ce Curtea de Apel Sud, cu sediul la Cahul, a admis pe 3 aprilie cererea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat și a suspendat deciziile adoptate de legislativul autonomiei pe 17 martie. Informația a fost confirmată
