Viață

Peste 62% dintre cetățeni cred că „destinul femeii este familia”: ce arată Indexul egalității de gen 2026

Mihaela Conovali
| 6 martie, 2026
16:06

Indexul egalității de gen în R. Moldova a ajuns la 61 de puncte în 2026, în creștere cu un punct față de anul trecut. Evoluții pozitive au fost înregistrate pe piața muncii și în accesul la resurse, în timp ce politica și sănătatea au înregistrat scăderi. Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent. 62,4% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria” față de 63,1% în 2025, dar 47,9% în 2021. A crescut numărul celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice”, dar și al celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere. Datele se regăsesc în Indexul Egalității de Gen 2026, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare pe 6 martie.

Potrivit Centrului, Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori, grupați în șase categorii: piața muncii, politica, educația, accesul la resurse, percepții și stereotipuri, sănătatea. Nivelul egalității este măsurat de la 0 la 100. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Indexul măsoară inegalitatea în ambele direcții. Potrivit Centrului, de cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor.

Astfel, în anul 2026, indexul general a înregistrat valoarea de 61 de puncte, marcând o creștere ușoară față de anul precedent (+1 punct).

Piața muncii înregistrează o creștere de la 57 la 61 de puncte (+4).

Potrivit Centrului, unul dintre factorii determinanți ai dinamicii pozitive ține de participarea economică a părinților cu copii mici, în special a femeilor. Sursa citată a adăugat că trecerea tot mai multor bărbați către munca formală contribuie la reducerea dezechilibrului de gen pe piața muncii.

Politica scade de la 64 la 62 de puncte (-2), după o perioadă de creștere constantă.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a declarat că diminuarea din 2026 indică o stagnare a progreselor în ceea ce privește reprezentarea femeilor în funcțiile decizionale (în special la nivel de Guvern). Ponderea femeilor a scăzut de la 24% în 2025 la 21% în 2026. Potrivit Centrului, dezechilibrul este evident mai ales în distribuția funcțiilor: poziția de prim-ministru este ocupată de un bărbat, iar proporția femeilor în rândul miniștrilor s-a redus de la 31% la 21% într-un singur an. La fel, ponderea femeilor care au candidat la alegerile parlamentare 2025 a scăzut ușor față de scrutinul precedent. Femeile au constituit 44,0% din totalul candidaților înscriși. La scrutinul parlamentar din 2021, femeile reprezentau 46,7% dintre candidați. Totuși, numărul femeilor deputate în Parlamentul R. Moldova se menține le nivel constant de 40%.

Educația se menține la 51 de puncte, cu o deviere ușoară de 0,03 puncte în direcție negativă.

Potrivit Centrului, în ultimii ani, numărul fetelor înscrise în instituțiile de învățământ este în scădere, în timp ce numărul băieților este în creștere. Tendința este vizibilă inclusiv în învățământul superior, unde, în mod tradițional, ponderea fetelor era mai mare, însă diferența se reduce treptat (cu 0,9% în ultimii 3 ani). Un alt factor care a contribuit este scăderea numărului de fete înscrise în domeniile educaționale cu profil real.

Accesul la resurse înregistrează cea mai mare creștere în 2026, cu 5 puncte.

Centrul a menționat că tendința pozitivă se explică prin faptul că decalajul între pensia media a femeilor și bărbaților se reduce treptat. Dacă în 2020 diferența dintre pensia medie a femeilor și cea a bărbaților era de 20,7%, aceasta s-a diminuat treptat, ajungând la 16,3% în 2025. La nivel național, pensia medie pe care o primește o femeie este de 3740,2 MDL, în timp ce bărbații ridică o pensie medie lunară de 4469,0 MDL. Totodată, Centrul a declarat că femeile devin mai puțin dependente de prestații și remitențe, accesând mai mult venituri salariale, ceea ce le sporește independența economică. Pentru bărbați, activitatea salarială rămâne principala sursă de venit, constituind circa 60% din totalul veniturilor pentru anul 2024.

Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent.

Potrivit Centrului, ponderea celor care consideră „că destinul femeii este familia și gospodăria” se situează la 62,4% în 2026, un nivel foarte apropiat de cel din 2025 – 63,1%. Spre comparație, în anul 2021 a fost 47,9%. De asemenea a crescut constant ponderea celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice” cu 4,5p.p. Ponderea persoanelor care consideră că femeile nu au ce căuta în politică scade ușor, de la 27,7% în 2025 la 26,2% în 2026. Totodată, crește ușor proporția celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, de la 19,3% în 2025 la 19,9% în 2026. 69,1% susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă, față de 69,9% anul trecut.

Domeniul sănătate înregistrează o scădere, de la 63 la 62 de puncte (-1).

Potrivit Centrului, această scădere din domeniul sănătății este determinată de majorarea mortalității cauzate de tumori maligne.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

femei, Indexul Egalității de Gen 2026, Republica Moldova, top

Știri similare

Externe

Zeci de moldoveni, printre care și minori, exploatați prin muncă în Italia. Trei românce au fost arestate

Video

(VIDEO) Vrea Sandu al treilea mandat?/Unde se ascunde Constantinov?/Dodon propune să cumpărăm gaz din Rusia

Politică

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

Ecaterina Arvintii
| 6 martie, 2026
14:52

La o zi după ce au modificat legislația privind numirea membrilor Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin reducerea pragului de vot de la 61 la 51 de deputați, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în timp ce patru deputați ai opoziției s-au abținut de la vot.

Dezbaterile din Parlament au durat mai bine de o oră. Reprezentanții partidului de guvernare au apărat candidatura fostului președinte al Comisiei pre-vetting și au acuzat opoziția că ar încearca să tergiverseze reforma justiției, considerată esențială pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a declarat că acuzațiile aduse lui Herman von Hebel sunt nefondate. „Nu spun că asta e procedura pe care ne-am dorit-o vreodată. Dar noi trebuie să depășim aceste blocaje. Fiecare zi întârziată înseamnă încă o zi întârziată a reformei” – a declarat parlamentarul.

Opoziția, care a cerut din nou ca cei doi candidați să fie votați separat, a blocat tribuna centrală în timpul votului. „Rușine!” – au scandat parlamentarii. „În Moldova nu mai este justiție”, a declarat liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Critici au venit și din partea fracțiunii „Alternativa”, care a acuzat guvernarea că s-ar fi grăbit cu numirea lui von Hebel și că ar fi încălcat procedurile. „Ne-ați anulat pe noi ca reprezentanți ai poporului. Legea aceasta procedural nu are niciun drept la existență. Și nu înțeleg de unde această grabă. Ați vrut să umiliți opoziția? Credeți-ne că nu ne-ați umilit. Voi ați discreditat Moldova”, a spus fostul premier, deputatul Ion Chicu.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat, la rândul său, că majoritatea parlamentară va continua reformele, în ciuda protestelor opoziției: „Să vă fie clar: noi nu am venit în Parlament de flori de cuc. Noi am venit cu un mandat clar – integrarea europeană. Da, noi suntem pentru consens, dar nu pentru șantaj. Ceea ce faceți voi este să forțați nota foarte urât. Noi nu vom permite asta. (…) Fracțiunea PAS va susține acest proiect și va merge înainte – cu voi sau fără voi”.

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.