mygazeta.com

Peștele infestat cu paraziți poate fi vândut? Importatorii consideră că da

Importatorii de pește din Moldova consideră că scandalul despre hecul care conține paraziți este o «isterie la nivel național». Ei sunt convinși că peștele cu paraziți nu este periculos pentru sănătate și se plâng de faptul că inspectorii nu le permit acum să lucreze. Importatorii au declarat despre aceasta în cadrul unei ședințe din 24 octombrie cu participarea șefilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Funcționarii au încercat să-i calmeze pe oamenii de afaceri promițându-le că în curând, vor fi elaborate norme sanitare clare privind conținutul de paraziți în pește: în Moldova, nu există acum un asemenea regulament.

Ce au demonstrat verificările?

Ela Malai, directorul general adjunct al ANSA, a comunicat că de la 11 până la 23 octombrie, agenția a efectuat 633 de controale în instituții de învățământ, spitale, piețe și depozite. Ea a mai spus că inspectorii au depistat numeroase încălcări ce țin de importul de pește, printre care larve în musculatura dorsală și abdominală a peștelui. La fel, ei au depistat produse cu informații incorecte indicate pe etichete și fără certificate de calitate.

Paraziții pot fi periculoși?

Ștefan Rusu, șeful Laboratorului de Parazitologie și Helmintologie al Institutului de Zoologie, a menționat că în hecul verificat au fost depistate ascaride. El a subliniat faptul că, dacă nimeresc în alimente, ascaridele vii pot provoca anisakidoza, o infecție care provoacă reacții alergice. Însă acești paraziți încetează să mai fie periculoși pentru oameni după ce peștele este prelucrat termic corespunzător și congelat rapid, a mai spus Rusu.

Nu se știe dacă până acum a fost înregistrat vreun caz de anizakidoză în Moldova. Ela Malai a spus că ANSA a expediat un demers în acest sens către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, însă nu a primit încă vreun răspuns.

Roman Vengher, șeful Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor, a menționat că, deși peștele prelucrat nu prezintă pericol, în instituțiile de învățământ și în spitale trebuie să ajungă doar pește fără paraziți. El nu a precizat, de ce.

Cum sunt acordate certificatele de calitate a peștelui?

Igor Pânzaru, șeful Laboratorului de Parasitologie al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, a comunicat că în laborator sunt aduse probe codificate din zece pești selectați în mod aleatoriu din întregul lot. Toți cei zece pești sunt analizați, apoi se calculează cantitatea medie de paraziți într-un singur pește. Dacă se constată că, în medie, peștele din probă conține mai puțin de patru paraziți, acesta este admis spre comercializare, iar dacă mai mulți – este expediat pentru procesare. Inspectorii ANSA sunt cei care iau decizia finală privind eliberarea certificatului.

Cu toate acestea, cei de la ANSA consideră că modul de determinare a nivelului de infestare a peștelui nu este suficient de clar. Ela Malai a menționat că agenția s-a adresat deja către Ministerul Agriculturii cu rugămintea de a elabora un regulament care ar determina foarte clar, care pește poate fi admis pentru comercializare și care doar pentru procesare sau lichidare. În Moldova, nu există acum un asemenea regulament.

Este necesară indicarea pe etichetă a informației despre paraziți?

Serghei Sîrghi, șeful Direcției unități de comerț, alimentație publică și protecția consumatorilor din cadrul ANSA, a declarat că pe eticheta peștelui trebuie să fie indicat neapărat faptul că acesta conține sau ar putea conține paraziți. Potrivit afirmațiilor lui Sîrghi, acest lucru este prevăzut în legea nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, care a intrat în vigoare în luna ianuarie 2019.

Reprezentanții companiilor importatoare de pește, care erau prezenți la această ședință, au declarat că această noutate este neașteptată pentru ei.

Ce nu e în regulă cu produsele din grădinițe?

La ședință s-a vorbit și despre calitatea păstrării alimentelor în blocurile alimentare ale instituțiilor de stat, inclusiv în grădinițe. Cei de la ANSA au recunoscut că în grădinițe, peștele ar putea să se altereze nu pentru că este de calitate proastă, ci din cauza că în multe instituții preșcolare se atestă insuficiență de colaboratori, iar frigiderele pot să nu funcționeze. Roman Vengher, șeful Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor, a presupus că această problemă ar putea să fie soluționată prin înființarea unui combinat unic care ar găti mâncare pentru toate grădinițele din Chișinău. El a adăugat că un asemenea combinat există deja la Strășeni.

Ce cred importatorii de pește despre cele întâmplate?

La ședință au venit și reprezentanții a 15 importatori, procesatori și comercianți de pește, printre care Fourchette, Slavena Lux, Ocean Fish. Importatorii consideră că ei au fost învinuiți neîntemeiat de calitatea proastă a peștelui importat. Ei au numit situația creată «isterie la nivel național».

Reprezentanții Slavena Lux și-au manifestat nedumerirea: dacă șeful laboratorului de la Institutul de Zoologie a confirmat că paraziții nu sunt periculoși, la ce bun toate aceste discuții? Ei au subliniat că tot peștele conține paraziți și acest lucru este firesc.

La fel, importatorii s-au plâns de faptul că de la 10 octombrie, când a apărut informația despre peștele infestat, le-a fost interzisă comercializarea peștelui. La fel, potrivit reprezentanților acestor companii, ANSA a încetat, temporar, să elibereze certificate de calitate. Conducătorii întreprinderilor susțin că, zilnic, ei suportă pierderi de sute de mii de lei din cauza că activitatea lor a fost stopată.

Viorel Iachim, membru al Asociației AgriVector, a comunicat că în depozitul întreprinderii se păstrează 500 de tone de pește congelat. «Alte câteva sute de tone de pește vor fi aduse la frontieră peste câteva zile», a adăugat Iachim.

Reprezentanții ANSA au promis că vor elibera certificate pentru peștele care deja se păstrează în depozite. La fel, i-au asigurat pe importatori că vor elabora «cât mai curând posibil» un regulament clar în care vor fi indicate normele sanitare privind conținutul de paraziți în pește.

***

Menționăm că la ședința guvernului din 10 octombrie, prim-ministrul Maia Sandu a declarat că de la 20 august până la 4 octombrie, în Moldova s-au importat 73 de loturi de pește congelat infestat cu paraziți. Potrivit premierului, acest pește ar fi putut ajunge în piețe, școli, grădinițe, spitale, penitenciare și localurile de alimentație publică.

În ziua următoare, procurorii și colaboratorii Centrului Național Anticorupție au efectuat controale la ANSA. După acestea, Maia Sandu a spus că laboratorul Centrului Republican de Diagnostică Veterinară nu a comunicat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor că peștele este infestat cu paraziți, de aceea ANSA a eliberat certificate veterinare și autorizații de comercializare pentru toate loturile.

La ședința guvernului din 18 octombrie, Ela Malai, directorul general adjunct al ANSA, a anunțat că directorul Centrului Republican de Diagnostică Veterinară a fost demis.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: