RU1.md

Primarul de Bălți acuză Guvernul că ar vrea să creeze un „colaps rutier” în oraș. Reacția autorităților

Primarul de Bălți, Alexandr Petkov, acuză Guvernul că ar încerca să creeze un colaps rutier în oraș. Acesta a spus că urmează să fie demarate lucrări de reparație a două poduri, însă fără asigurarea căilor de ocolire. De cealaltă parte, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD), responsabilă de renovarea podurilor, spune că proiectul de execuție a lucrărilor include o schemă provizorie de organizare a circulației rutiere, care a fost coordonată cu Primăria Bălți. Aceasta prevede redirecționarea fluxului de transport către alte căi adiacente, drumuri publice naționale gestionate de ASD.

Acuzațiile lui Petkov

Pe 17 iunie, într-un video publicat pe online, Alexandr Petkov a declarat că Guvernul intenționează să înceapă reparația a două poduri din Bălți fără să asigure căi de ocolire. Este vorba despre poduri situate pe drumul public național R6 Chișinău – Orhei – Bălți.

„Noi am insistat că reparația acestor poduri ar trebui să fie făcută civilizat, așa cum se cuvine și  conform normelor europene. Să fie proiectate și făcute căi de acces provizoriu, astfel încât orașul să nu pătimească în urma acestei reparații. Știe toată lumea că în momentul în care podurile vor intra în reparație, în primul rând vor suporta aceste consecințe cei care sunt producători mari, în jurul Bălțiului. Nu în ultimul rând, o să pătimească însuși municipiul Bălți, pentru că drumurile de transport vor fi inundate de transport de tranzit. (…) Ei ne pregătesc colaps de transport prin oraș. La asta se gândește, cu părere de rău, Guvernul”, a spus edilul de Bălți.

Alexandr Petkov a declarat că a participat la mai multe ședințe cu premierul Dorin Recean, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu și alte părți vizate sau implicate în lucrările de reparație a celor două poduri, inclusiv agenți economici, unde s-a pus în discuție subiectul căilor de ocolire.

„Le-am spus (reprezentanților Guvernului – n. r.) de fiecare dată: „Haideți să găsim o soluție. Vă rog mult să nu priviți ca pe niște dușmani ai dezvoltării”. Dar nu se face așa cum vreți voi. Se face în permanență cu asigurarea căilor de acces provizorii. (…) Însă a fost așa cum a fost. Nouă tot ni se spunea: „Haideți dați propuneri în scris”. Am dat propuneri în scris, inclusiv domnului prim-ministru. La toate propunerile noastre am primit refuzuri. Refuzuri, chiar dacă noi am avut acordul verbal „Haideți că noi găsim posibilitatea. Hai, ce aveți nevoie acolo?””, a menționat acesta.

Reacția ASD

Pe 18 iunie, ASD a venit cu o reacție la declarațiile primarului de Bălți.

Potrivit ASD, proiectul de execuție a reparației podurilor include și o schemă provizorie de organizare a circulației rutiere pe perioada lucrărilor, coordonată inclusiv cu Primăria Bălți, care prevede redirecționarea fluxului de transport către alte căi adiacente, drumuri publice naționale gestionate de Administrația de Stat a Drumurilor. Totodată, ASD a menționat că „o parte semnificativă” a traficului rutier de pe centura municipiului Bălți este trafic local.

„În vederea identificării unui consens și minimizării potențialelor deficiențe în procesul de implementare a obiectivului au fost convocate ședințe cu autoritățile publice locale și a agenților economici dislocați în zonă, în cadrul cărora s-au discutat cele menționate și s-au stabilit măsuri necesare pentru a minimaliza disconfortul generat de lucrări. Astfel, conform caietului de sarcini, execuția lucrărilor se va desfășura în câteva schimburi, cu mobilizarea personalului și a unităților de tehnică necesară. Închiderea circulației se va face doar după asigurarea logisticii corespunzătoare, inclusiv asigurarea șantierului cu prefabricatele necesare. Implementarea obiectivului etapizat ar permite utilizarea centurii municipiului Bălți în totalitate, cu acces din ambele părți către podurile supuse reparației (cu excepția sectoarelor aflate în reparație). Totuși, schimbările frecvente de poziție ale autorităților publice locale perturbă inițierea și graficul de implementare a obiectivului. Mizăm într-o colaborare constructivă și constantă”, se menționează într-un comunicat publicat de ASD.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: