Andrei Mardari /NewsMaker

„Piața” discordiei. Au sau nu autoritățile dreptul să ocupe PMAN pe 21 mai?

Comisia pentru Situații Excepționale a decis: Piața Marii Adunări Naționale va fi oferită autorităților în data de 21 mai. Potrivit deciziei, în această zi, în PMAN se va desfășura doar mitingul de susținere a integrării europene a Republicii Moldova, anunțat acum o lună de președinta Maia Sandu. Toate manifestațiile preconizate pentru această zi, inclusiv cele anunțate de PSRM și Mișcarea pentru Popor, vor fi anulate. NM a analizat motivele și legalitatea deciziei.

Context: În data de 10 aprilie, Maia Sandu a anunțat că pe 21 mai va fi organizată Marea Adunare Națională pentru susținerea parcursului European al Moldovei. Ulterior, PSRM și Mișcarea pentru Popor, susținută de Partidul “ȘOR”, au declarat că vor desfășura mitinguri în PMAN în aceeași zi.

 

Atoritățile, ultimele pe listă

Conform Legii cu privire la întruniri, dacă există mai multe solicitări privind autorizarea întrunirilor în același timp și loc, atunci autoritățile locale urmează să organizeze o ședință cu toți solicitanții pentru a găsi un compromis. Participanții pot decide dacă organizează manifestațiile în paralel, sau optează pentru o altă oră sau un alt loc pentru desfășurarea acestora. În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, atunci prioritate are organizatorul care a solicitat primul autorizația.

Consiliera primarului, Olesea Sîrghi, a precizat pentru NM că autoritățile municipale au organizat o ședință cu toți solicitanții de autorizație pentru ziua de 21 mai. La ședință au fost prezenți reprezentanții PSRM, ai Partidului “ȘOR” și ai Cancelariei de Stat. Aceștia, însă nu au găsit un compromis. După ce Comisia pentru Situații Excepționale a decis să ofere prioritate autorităților pentru organizarea Marii Adunări Naționale, a fost organizată o a doua întrunire la Primăria Chișinău, în cadrul căreia toți solicitanții au fost informați despre decizia Comisiei.

Pe site-ul Primăriei se menționează că PSRM a solicitat primul o autorizație pentru a desfășura un miting în PMAN în data de 21 mai. Mai mult, solicitarea ar fi fost făcută încă în data de 30 mai 2019. De remarcat că anterior socialiștii au solicitat autorizație pentru organizarea mitingurilor în PMAN pentru fiecare zi de vineri, sâmbătă și duminică pentru perioada 2020 – 2025. Asta chiar dacă PSRM de multe ori nu organiza nimic în aceste zile. Legea are o singură clauză privitor la termene: solicitarea pentru obținerea autorizației poate fi făcută nu mai târziu de cinci zile până la desfășurarea evenimentului. Următorul pe listă este cetățeanul Republicii Moldova Nicolae Besedovschi, care în data de 19 ianuarie 2023 a solicitat autorizarea unui protest în PMAN pentru data de 21 mai față de corupția din Serviciul Vamal. O solicitare pentru aceeași dată a fost făcută în 5 aprilie de către Mișcarea pentru Popor. Iar Cancelaria de Stat a depus solicitarea în data de 11 aprilie, a doua zi după anunțul șefei statului privind organizarea mitingului.

Comisia pentru Situații Excepționale a găsit soluția

În data de 11 mai, Comisia pentru Situații Excepționale a decis că în intervalul 14 mai – 2 iunie prioritate pentru organizarea întrunirilor în masă au autoritățile centrale. Adică, dacă mai mulți solicitanți cer autorizație pentru desfășurarea unui eveniment în același timp și în același loc în perioada menționată, prioritate au autoritățile centrale și nu solicitantul care a cerut primul autorizația.

Guvernul a explicat într-un comunicat de presă că decizia a fost luată pentru a asigura ordinea publică în contextul Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura în Moldova în data de 1 iunie. 

De remarcat faptul că ideea a fost sugerată inițial (pe 2 mai) de către primarul Capitalei, Ion Ceban, al cărui formațiune politică „Mișcarea Alternativă Națională” a susținut ideea organizării mitingului pro-european din data de 21 mai. „Deocamdată nu am oferit nimănui autorizația. Ei (organizatorii) ar trebui să se întâlnească, deoarece este o procedură juridică. Le voi șopti: Comisia pentru Situații Excepționale. Tot ce au făcut până acum, a fost decis de Comisia pentru Situații Excepționale. De ce să inventăm acum altceva? Însă, admit faptul că ceilalți ar putea să nu cedeze„ – a menționat Ceban.

Ulterior (pe 4 mai), aceeași sugestie a fost făcută de Secretarul General al Aparatului Președintelui, Andrei Spînu.”Piața a fost rezervată de Cancelaria de Stat, adică de Guvern, care a făcut solicitările de rigoare către Primăria Capitalei. Am solicitat personal Primăriei să ne ofere prioritate. Dacă va fi cazul, vom aproba și alte decizii, deoarece este un eveniment oficial, anunțat de șefa statului și care, evident, are prioritate. Decizia ar putea fi luată și de Comisia pentru Situații Excepționale, în cazul în care instituțiile statului vor fi sesizate referitor la posibile amenințări la securitatea statului și atunci totul se va rezolva”, a adăugat Spînu.

Legalitatea deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale

Potrivit legislației, în perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale poate aproba decizii inclusiv de interzicere a unor întruniri.

Juristul organizației Promo-Lex Florin Gîscă a precizat pentru NM faptul că legislația permite Comisiei pentru Situații Excepționale să limiteze dreptul la libertatea întrunirilor. Acesta consideră că decizia autorităților corespunde art.5 p. 3 din Legea privind Întrunirile, care stipulează că la solicitare autoritățile locale pot restricționa accesul în locurile publice în legătură cu organizarea unor manifestații oficiale.

“Organizator al mitingului din 21 mai este Cancelaria de Stat. Acesta este unul oficial, iar la întrunire pot participa toți cetățenii, fără niciun fel de restricții.De obicei, art. 5 p.3 din legea menționată se aplică în cazul unor delegații de peste hotare sau în cazul unor depuneri de flori”. Potrivit procedurii, Serviciul de Protecție și Pază de Stat trimite o scrisoare Primăriei în care solicită limitarea drpetului la libera circulație într-un anumit loc și timp, iar Primăria emite o astfel de decizie“, a explicat juristul.

În același timp, el consideră că decizia de a îngrădi dreptul la întrunire este una discutabilă în contextual în care starea de urgență este declarată din cauza războiului din Ucraina. Florin Gîscă a amintit că și în timpul pandemiei de COVID-19 autoritățile, la fel, au îngrădit acest drept.

Avocatul Stanislav Pavlovschi are însă altă părere. El consideră că securitatea în timpul mitingului din 21 mai trebuie să fie asigurată la nivel maxim, însă îngrădirea dreptului la întruniri este inacceptabilă. Potrivit acestuia, organele de drept au menirea de a asigura ordinea publică.

Mai mult, Pavlovschi este de părere că activitatea Comisiei pentru Situații Excepționale trebuia sistată demult, iar viața politică ar fi trebuit să reintre pe făgașul obișnuit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: