tv8.md

Piața petrolieră, dependentă de România. Câtă motorină și benzină importăm din țara vecină?

Piața produselor petroliere din Republica Moldova a trecut prin schimbări vizibile în primele nouă luni ale anului: importurile au crescut, motorina rămâne carburantul cel mai cerut, iar în mai și iunie au fost înregistrate cele mai mici prețuri ale anului la benzină, motorină și gaz lichefiat. Noile date publicate de ANRE arată și că România continuă să fie furnizorul dominant pentru carburanții utilizați în țară.

În primele 9 luni ale anului 2025, pe piața produselor petroliere din Republica Moldova activează 208 titulari de licențe, care deservesc 601 stații de alimentare, potrivit raportului ANRE. Au fost importate 737.583 tone de produse petroliere, din care motorina reprezintă cea mai mare pondere cu 73,18%, urmată de benzină cu 21,20% și gaz lichefiat cu 5,62%.

România, furnizor aproape unic de benzină

România rămâne principalul furnizor de carburanți pentru țara noastră, asigurând 99,2 la sută, iar la motorină – 79,5%. Turcia, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite și Azerbaidjan acoperă restul volumelor. La gazul lichefiat, România este din nou principalul furnizor (70,7%), urmată de Egipt, Kazahstan, SUA și Algeria.

Datele Serviciului Vamal și ale companiilor licențiate arată că cele mai mici prețuri de import pentru benzină și motorină au fost înregistrate în luna mai, iar pentru gazul lichefiat – în iunie.
În perioada ianuarie–septembrie, prețurile medii de import au variat astfel:

  • Benzină: între 737,3 și 799,4 dolari/tonă;
  • Motorină: între 681,7 și 793,7 dolari/tonă;
  • Gaz lichefiat: între 564,0 și 731,2 dolari/tonă.

ANRE explică faptul că aceste fluctuații au fost determinate de evoluțiile cotațiilor Platts pe piețele internaționale, precum și de variațiile cursului valutar în raport cu dolarul american – indicatori centrali în metodologia actuală de stabilire a prețurilor maximale.

Cum au evoluat prețurile la pompă


Pe piața internă, cel mai scăzut nivel al prețurilor medii de comercializare pentru benzină și motorină a fost înregistrat în luna mai, după care acestea au intrat pe un trend ușor ascendent și ulterior stabilizat. Totuși, în septembrie, prețurile la ambele tipuri de carburanți s-au menținut sub nivelul consemnat la începutul anului.

Pentru benzina A98 Brand, nivelul maxim al prețului mediu de comercializare cu amănuntul a fost înregistrat în luna ianuarie – 28,41 lei/litru. Cel mai mic preț a fost atins în luna mai, când benzina A98 a coborât la 26,90 lei/litru, cu 1,51 lei/litru (–5,31%) sub nivelul din ianuarie.

La benzina A95 Brand și A95 Standard, maximul perioadei a fost înregistrat în luna februarie – 26,02 lei/litru pentru varianta Brand și 24,47 lei/litru pentru Standard. Minimele au fost consemnate în luna mai: 23,98 lei/litru pentru A95 Brand și 22,42 lei/litru pentru A95 Standard.

O evoluție similară se observă și la motorină. Pentru motorina Brand, prețul maxim a fost înregistrat în februarie – 22,96 lei/litru, iar minimul în luna mai – 20,15 lei/litru. Motorina Standard a atins un maxim de 21,06 lei/litru în februarie și un minim de 18,23 lei/litru în mai.

Prețurile la gazul lichefiat au avut o evoluție diferită: au crescut ușor în primele patru luni ale anului, după care au intrat într-o scădere constantă, atingând în septembrie minimul de 12,51 lei/litru, cu 1,32 lei/litru mai puțin decât în ianuarie.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, ANRE notează o creștere a volumelor comercializate, atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, semn al unei dinamici mai accentuate pe piața internă a produselor petroliere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noul președinte al APG neagă influența lui Șor în Găgăuzia: „Aceste întrebări sunt doar pentru a ne defăima”. Ce spune despre legăturile cu GagauziyaLand

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, respinge afirmațiile potrivit cărora oligarhul fugar Ilan Șor ar exercita influență asupra sa sau în Găgăuzia. Potrivit lui, astfel de declarații au scopul de a-i denigra imaginea și de a discredita autonomia. Totodată, Gaidarji a confirmat că firma pe care a fondat-o a avut o relație contractuală cu proiectul GagauziyaLand, însă spune că tranzacția nu a mai avut loc.

Întrebat de NewsMaker dacă asupra Găgăuziei continuă să existe influența lui Ilan Șor, Valentin Gaidarji a respins această idee. Potrivit lui, astfel de afirmații urmăresc să-i denigreze imaginea și să discrediteze autonomia.

„Nu voi comenta. E ceva de genul: «o babă în gară a zis…». (…) Aceste declarații sunt lipsite de sens, pentru a-mi denigra numele. Eu sunt într-un cu totul alt partid, care are o cu totul altă viziune. (…) Cred că ați văzut votul atunci când am fost ales președinte al APG, când membrii diferitor fracțiuni au votat pentru mine. (Nr: Șor) nu are nicio influență. Eu nu am văzut asta. Din moment ce deputații și poporul găgăuz s-au unit pentru a rezolva problema, nu văd nicio influență”, a declarat Gaidarji.

Întrebat despre implicarea sa în importul utilajelor pentru parcul de distracții GagauziyaLand, Gaidarji a spus că relația companiei sale cu proiectul a fost una strict comercială.

„Da, a existat o solicitare din partea GagauzyaLand. A fost o tranzacție comercială care, însă, nu s-a mai realizat, iar marfa pe care trebuia să o importăm a fost returnată în Turcia. Eu nu am avut nicio implicare în această situație. A fost doar o tranzacție comercială, ca oricare alta. (…) Dumneavoastră, când mergeți la piață să cumpărați roșii, nu sunteți întrebată dacă lucrați pentru Ilan Șor sau de unde aveți bani. La fel și în cazul companiei mele: atunci când a încheiat un contract de vânzare, pentru mine a fost doar o tranzacție comercială pe care trebuia să o execut conform contractului”, a mai declarat noul președinte al APG.

Gaidarji a comentat și acuzațiile potrivit cărora ar fi susținut acțiunile lui Ilan Șor în Găgăuzia. El a declarat că astfel de întrebări ar contribui la discreditarea autonomiei, dar a admis că „poate găgăuzii au făcut greșeli”.

„Aceste întrebări, legate de Ilan Șor, sunt doar pentru a ne defăima pe noi, pentru a defăima Găgăuzia. Reprezentanta lui Ilan Șor a fost aleasă bașcan și, desigur, am văzut acțiunile sale în raport cu Găgăuzia. Undeva, poate găgăuzii au făcut greșeli. Dar eu azi am venit aici pentru ca să relansăm dialogul. (…) Nu trebuie de fiecare dată să reproșăm găgăuzilor că sunt cu Ilan Șor sau cu alții. Noi suntem cetățeni ai Republicii Moldova, locuitori ai autonomiei găgăuze. Noi ne iubim țara, casa noastră – Republica Moldova – și vrem să trăim în pace”, a declarat noul președinte al APG.


Valentin Gaidarji este fondatorul companiei „Zegor Grup”, care are ca principal obiect de activitate importul și comercializarea articolelor sanitare. Potrivit unei investigații TV8 publicate în septembrie 2024, compania a semnat un contract de sponsorizare cu asociația „Oguz Land” și și-a asumat amenajarea parcului de distracții GagauziyaLand. Între timp, proiectul a fost închis, după ce, în 2025, Ilan Șor a anunțat retragerea proiectelor sale sociale din Republica Moldova.

Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, cu 18 voturi, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a Republicii Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Tot pe 3 iulie, deputații de la Comrat au stabilit data de 15 noiembrie pentru alegerile în APG, în pofida disputelor juridice care persistă între autoritățile centrale și cele ale autonomiei privind organizarea scrutinului. Este a treia încercare a Adunării Populare de a fixa data alegerilor, care ar fi trebuit să aibă loc încă în noiembrie 2025.

Recent, speakerul Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că în regiune se menține influența grupării politice a lui Ilan Șor și a „prietenilor lor din Kremlin”. La rândul său, președinta Maia Sandu a sugerat că Federația Rusă ar putea fi implicată în blocajul privind organizarea alegerilor în Găgăuzia.

NewsMaker a explicat de blocajul electoral continuă în autonomia găgăuză – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: