Economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Creșterea a fost susținută de industria prelucrătoare, comerț și exporturi, în timp ce construcțiile s-au prăbușit cu 12,9%, iar sectorul IT și piața imobiliară au înregistrat scăderi de aproximativ 8%.
Ce a tras economia în sus
În primele 3 luni ale anului curent, creșterea Produsului intern brut a fost susținută în principal de industria prelucrătoare, care a avut o contribuție de 0,5 puncte procentuale la avansul economic, valoarea adăugată din acest sector crescând cu 6,1%. Au mai contribuit pozitiv comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv întreținerea și repararea autovehiculelor, cu 0,4 puncte procentuale, producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă, cu 0,3 puncte procentuale, și transportul și depozitarea, cu alte 0,3 puncte procentuale.
Sănătatea și asistența socială, activitățile de servicii administrative, precum și agricultura, silvicultura și pescuitul au avut contribuții mai mici, dar tot pozitive.
Unde au fost cele mai mari probleme
Cele mai mari probleme au apărut în construcții, sector în care activitatea s-a prăbușit cu 12,9% față de primul trimestru din 2025, generând o reducere a PIB-ului de 0,6 puncte procentuale. Scăderi puternice au fost înregistrate și în sectorul informații și comunicații, unde valoarea adăugată a scăzut cu 8,1%, cu un impact negativ de 0,7 puncte procentuale asupra PIB, precum și pe piața imobiliară, unde tranzacțiile au scăzut cu 7,8%, reducând PIB-ul cu alte 0,7 puncte procentuale.
Din perspectiva utilizărilor, cea mai mare contribuție pozitivă a venit din exportul de bunuri și servicii, care a crescut cu 10,8% și a contribuit cu 3,6 puncte procentuale la avansul PIB. Consumul gospodăriilor populației a crescut cu 1,8%, contribuind cu 1,6 puncte procentuale, iar consumul administrației publice a crescut cu 1,0%, contribuind cu 0,2 puncte procentuale.
În schimb, investițiile, formarea brută de capital, au scăzut semnificativ, generând un impact negativ de 3,9 puncte procentuale asupra Produsului intern brut, cea mai mare contribuție negativă dintre toate componentele analizate. Totodată, importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,5%, ceea ce a contribuit negativ cu 1,0 puncte procentuale la evoluția PIB-ului.
Cum se compară Moldova cu alte țări din regiune
Creșterea de 0,4% înregistrată de Republica Moldova în primul trimestru din 2026 este sub nivelul majorității țărilor din regiune pentru care există date preliminare. Danemarca a înregistrat cea mai mare creștere, de 5,8%, urmată de Polonia, cu 3,3%, Macedonia de Nord, cu 3,1%, Bulgaria, cu 2,9%, Turcia, cu 2,5%, și Estonia, cu 2,4%. Ungaria a crescut cu 1,7%, iar Muntenegru cu 1,5%.
Media statelor UE a fost de 0,6%, iar Germania a înregistrat o creștere de 0,5%.
În același timp, alte țări au înregistrat scăderi ale PIB: Irlanda a avut cea mai pronunțată descreștere, de 17,1%, urmată de România, cu minus 1,5%, și Ucraina, cu minus 0,6%.
Economistul Marin Gospodarenco a avertizat că, dincolo de cifra de 0,4%, structura creșterii PIB din primul trimestru este îngrijorătoare. Acesta a atras atenția că valoarea adăugată brută pe economie a scăzut de fapt cu 0,1%, iar PIB-ul a fost ținut pe plus doar datorită impozitelor nete pe produse, ceea ce arată că economia reală nu a produs semnificativ mai mult.
„Tehnic, este creștere. Economic, însă, este aproape stagnare. Problema nu este doar cifra mică. Problema este structura acestei creșteri. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs semnificativ mai mult. Statistica arată un plus, dar baza productivă rămâne slabă”, a declarat Gospodarenco.
Economistul a mai semnalat că investițiile au tras economia în jos, formarea brută de capital având o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale, ceea ce înseamnă mai puține capacități noi de producție și mai puține șanse pentru o creștere sănătoasă în următorii ani. Acesta a atras atenția în special asupra scăderii din sectorul IT și comunicații, cu minus 8,1%.
„Este îngrijorător mai ales cazul IT și comunicații, pentru că vorbim despre un sector care ar trebui să ducă economia înainte, nu să o tragă înapoi”, a spus Gospodarenco.
Totodată, acesta a recunoscut evoluțiile pozitive din industria prelucrătoare, transporturi, comerț și exporturi, care au salvat trimestrul de la o imagine și mai slabă, dar a conchis că economia se bazează prea mult pe consum și prea puțin pe investiții și productivitate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
