Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, planificată pentru 25 septembrie, a fost amânată de autoritățile elene, anunță Procuratura Generală. Instituția precizează că decizia Ministerului Justiției al Greciei a fost comunicată prin canalele Interpol, însă nu au fost indicate motivele suspendării.
Potrivit Procuraturii, solicitările de extrădare depuse de autoritățile de la Chișinău au fost admise pe 12 septembrie de autoritățile elene, iar predarea fostului lider democrat urma să aibă loc „în zilele următoare”.
„Potrivit notificării recepționate astăzi prin canalele Interpol, în urma deciziei Ministerului Justiției al Republicii Elene din data de 17.09.2025, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova a fost suspendată, fără a se indica motivele”, precizează PG, cu mențiunea că va reveni cu detalii suplimentare „imediat ce acestea vor fi disponibile”.
Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.
Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.
Procuratura Generală a Republicii a trimis, pe 24 iulie, autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc, iar Ministerul Justiției a expediat ulterior încă două. Atât Curtea de Apel din Atena, cât și Ministerul Justiției al Greciei au acceptat extrădarea. Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat pe 12 septembrie decizia privind extrădarea și a transmis setul de documente Ministerului Afacerilor Interne – instituția competentă pentru preluarea lui Plahotniuc.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a anunțat anterior că fostul lider PDM ar urma să fie adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
De mai mulți ani, în Moldova, cu sprijinul UE, se modernizează infrastructura de transport. Drumurile rămân unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea economiei și mobilității populației. Un pas important pe această cale este includerea țării în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). NM explică modul în care se transformă sistemul de transport al țării și cum aceasta se conectează tot mai puternic la Europa.
Consolidarea sistemului de transport este una dintre prioritățile sprijinului oferit de UE Moldovei. Fondurile în acest scop vor fi alocate inclusiv dintr-un pachet de 1,9 miliarde de euro, Planul de Creștere, destinat impulsionării economiei și facilitării integrării în UE.
Însă multe proiecte în acest domeniu au început încă din 2022 datorită inițiativei EPIC (Eastern Partnership Investment in Connectivity — Investiții în conectivitatea Parteneriatului Estic). EPIC investește în dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre țările Parteneriatului Estic, precum și între acestea și UE. Moldova a devenit aproape imediat unul dintre principalii beneficiari ai proiectului în regiune.
Partenerii inițiativei EPIC și investitorii proiectelor sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.
„Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere în acest proces. Drumurile și căile ferate nu sunt doar proiecte de construcție, ci investiții strategice în mobilitate, comerț și dezvoltare economică, pentru construirea unei economii mai puternice și a unei vieți mai bune pentru oameni. Integrarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport aduce mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri și consolidează, totodată, legătura țării cu Uniunea Europeană”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.
Ce se construiește deja?
UE a investit deja milioane în infrastructura Moldovei. Astfel, 38 milioane de euro au fost alocate pentru șoseaua M3 Cimișlia, iar 120 milioane de euro — pentru traseul M5 Criva-Bălți. Recent a fost semnat un contract pentru reparația a 42 km de drum Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești. Costul lucrărilor este de 57 milioane de euro, iar finalizarea lor este planificată pentru anul 2027.
„Prin inițiative precum EPIC și Planul de Creștere, Uniunea Europeană și BEI susțin transformarea sistemului de transport al Republicii Moldova într-o infrastructură modernă, sustenabilă și compatibilă cu standardele europene. Conectivitatea este o condiție esențială pentru o economie competitivă și pentru integrarea deplină în piața europeană. Modernizarea drumurilor și a căilor ferate aduce beneficii directe oamenilor și mediului de afaceri și apropie Moldova, pas cu pas, de Uniunea Europeană”, susține Alberto Carlei, șeful Reprezentanței Băncii Europene de Investiții (BEI) în Republica Moldova.
Planurile pe care le pregătește Moldova
Datorită sprijinului EPIC, Moldova are deja planuri clare pentru modernizarea infrastructurii. Prioritățile sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a transportului, aprobată în 2024. Continuă și elaborarea normelor pentru digitalizarea întregului sistem de transport.
Mai multe proiecte individuale vor schimba rapid viața unor regiuni întregi ale Moldovei și chiar ale țărilor vecine.
Prima cale ferată electrificată din Moldova: Ungheni-Chișinău Se elaborează deja proiectul unei linii feroviare electrificate între Ungheni și Chișinău. Aceasta va fi compatibilă cu ecartamentul european și va conecta Moldova la rețeaua modernă a României, iar mai departe — la alte țări ale UE. Linia va putea fi utilizată atât de afaceri, cât și de pasageri;
Șoseaua de centură a Chișinăului Necesitatea de a decongestiona capitala de traficul rutier este discutată de mult timp. În prezent, multe drumuri din Chișinău trec inevitabil prin centrul orașului, iar străzile sunt sufocate de ambuteiaje. Șoseaua de centură planificată în jurul Chișinăului va face parte din rețeaua europeană TEN-T. Ea va contribui la reducerea traficului în capitală, la scăderea poluării aerului și chiar la redistribuirea fluxurilor de transport prin republică;
Coridorul Ungheni-Chișinău-Odesa Acest traseu va deveni, de asemenea, o parte importantă a sistemului european de transport. El va lega România, Moldova și Ucraina, fără a crea inconveniente suplimentare pentru locuitorii locali;
Drumul spre port și noi legături cu Ucraina Proiectele EPIC pregătesc pentru investiții și construcție mai multe trasee cu importanță comercială. Printre acestea se numără șoseaua dintre Chișinău și singurul port al țării, Giurgiulești (M3). Acest drum va facilita comerțul atât cu România, cât și cu Ucraina. Un alt drum — R7 — va conecta Ucraina cu România, transformând Moldova într-un hub comercial convenabil.
Terminal cargo pentru dezvoltarea comerțului O parte a planului de investiții în cadrul TEN-T prevede crearea unui terminal cargo unic în regiune. Acesta va permite Moldovei să dezvolte comerțul regional și să devină o parte importantă a lanțurilor comerciale.
Ce urmează?
EPIC oferă expertiza și asistența necesare pentru a transforma inițiativele de modernizare a transportului în proiecte aliniate standardelor europene. Acest lucru va permite atragerea rapidă de investiții pentru lucrările planificate și va consolida și mai mult legăturile Moldovei cu Europa, asigurând beneficii durabile pe termen lung.
