Nadejda Roșcovanu/Jurnal TV

Plahotniuc rămâne în arest încă 30 de zile. Procurorii au anunțat ce pedeapsă riscă

Vladimir Plahotniuc rămâne în arest încă 30 de zile. Magistrații au admis, luni, 20 octombrie, solicitarea procurorilor de prelungire a mandatului de arest preventiv aplicat fostului lider al Partidului Democrat. Și de această dată, ședința a avut loc fără prezența inculpatului. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a declarat anterior pentru presă că riscurile care au stat la baza aplicării măsurii preventive sunt valabile și în prezent.


„Am înaintat un demers prin care am solicitat prelungirea măsurii preventive, în formă de arest preventiv, din motiv că riscurile stabilite anterior sunt actuale. În special, există riscul ca învinuitul să se sustragă de la prezentarea în instanță și riscul de a împiedica buna desfășurare a procesului”, a precizat procurorul.

În cadrul ședinței de astăzi, avocații lui Plahotniuc au înaintat mai multe cereri, inclusiv una prin care au solicitat explicarea învinuirii aduse inculpatului, susținând că acesta nu o înțelege. Procurorul a calificat demersul drept o acțiune formală, menționând că „instanța a stabilit că, atât timp cât inculpatul refuză să se prezinte în instanță, se consideră că a refuzat și acest drept, deoarece explicațiile pot fi oferite doar în prezența sa”.

Apărarea a mai invocat presupuse contradicții între sumele indicate în ordonanță și cele din rechizitoriu. Procurorul Alexandru Cernei, a declarat că suma principală vizată în dosar rămâne cea din actul de acuzare – circa 40 de milioane de dolari, proveniți din sustrageri din sistemul bancar.

„Au fost sume în dolari, euro, mai multe valori. Marea majoritate a companiilor implicate nu mai sunt active și erau înregistrate în jurisdicții străine”, a adăugat el.

Alexandru Cernei a confirmat că procurorii au solicitat prelungirea măsurii preventive și în cele trei mandate de arestare emise anterior pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

În ceea ce privește acuzațiile, fostului lider democrat i se impută crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, infracțiuni pasibile de până la 15 ani de închisoare fiecare.

„Dacă se cumulează, ca un concurs de infracțiuni, pedeapsa poate depăși 15 ani”, a explicat procurorul.

Următoarea ședință de judecată în dosarul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc va începe cu audierea martorilor. Potrivit procurorului de caz, Alexandru Cernei, au fost stabilite aproximativ 30 de ședințe, iar prioritatea este acordată cauzelor în care persoanele se află în arest.

***

Amintim că, pe 15 septembrie, Procuratura Anticorupție a solicitat judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară”. Până atunci, Plahotniuc era judecat împreună cu foștii conducători ai Băncii Naționale a Moldovei implicați în furtul miliardului, după ce, în 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis cererea avocaților săi de comasare a dosarelor. Astfel, procurorii menționau că, din cauza numărului mare de inculpați, procesul ar putea dura mai mult.

Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia și s-a aflat până acum în arest preventiv acolo. Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Vladimir Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: