Cu Sens/Facebook

Plahotniuc vrea înapoi în Moldova „ca să-și dovedească nevinovăția”, după 6 ani? Mesajul „transmis prin intermediul avocaților”

Fugit din țară în iunie 2019 și reținut în Grecia în iulie 2025, Vladimir Plahotniuc vrea să revină în Republica Moldova pentru a-și dovedi „nevinovăția în fața organelor de drept”. Un mesaj în acest sens a fost publicat pe 1 august pe toate paginile de pe rețelele de socializare ale lui Plahotniuc, promovate recent de avocatul său, Lucian Rogac. În „mesajul transmis prin intermediul avocaților”, Plahotniuc susține că „puterea de la Chișinău a rugat partea elenă să nu se grăbească” cu procesul său de extrădare și, totodată, acuză actuala guvernare de inițierea unor dosare politice împotriva sa. Pentru NewsMaker, reprezentanții PAS au declarat că „după ce 6 ani s-a ascuns și a fugit de Moldova, acum, că a fost prins, Plahotniuc o face pe eroul”.

„Am de gând să revin în țară, pentru ca, mai întâi de toate, să îmi dovedesc nevinovăția în fața organelor de drept din Republica Moldova (sau ce a mai rămas din ele după așa-zisa ”reformare” din ultimii ani). Am să dovedesc tuturor că acele dosare, intentate împotriva mea, sunt falsuri ordinare, care nu au la bază probe și se limitează doar la speculații lipsite de fundament real, în locul probelor făcându-se exces de multă denigrare, ură și calomnii. Am să dovedesc că acele dosare reprezintă un produs propagandistic al guvernării și o modalitate abuzivă de luptă cu oponenții politici pe care nu-i puteau învinge sau combate pe căi politice și democratice”, se arată în mesajul postat pe rețelele de socializare.

În același mesaj se menționează că procesul de extrădare, „conform practicilor elene, în condițiile acceptului benevol, durează între 12 și maxim 30 de zile, în funcție de cooperarea părții solicitante, în cazul nostru a Republicii Moldova”.

„Așa că, dacă autoritățile de la Chișinău sunt sincere și vor ca eu să ajung în Republica Moldova, eu voi fi curând în țară, în caz contrar se va confirma informația spusă neoficial de către autoritățile elene avocaților mei, precum că puterea de la Chișinău a rugat partea elenă să nu se grăbească cu procesul meu de extrădare, căci ei nu vor ca eu să apar în țară până la alegerile parlamentare. Probabil că autoritățile de la Chișinău au motive să se teamă și nu vor ca adevărul privind dosarele (precum și alte adevăruri) să iasă la iveală, considerând că aceasta le va afecta imaginea lor, pe care doar ei o consideră ”neprihănită”, se mai arată în mesaj.

Actualizare: PAS susține că „după ce 6 ani s-a ascuns și a fugit de Moldova, acum, că a fost prins, Plahotniuc o face pe eroul”. Potrivit formațiunii, acesta „o să vrea să intoxice de zeci de ori pe zi spațiul informațional pentru a deturna atenția”.

Amintim că, recent, într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a declarat că reținerea lui Vladimir Plahotniuc este o noutate bună. „Eu sunt sigură că instituțiile noastre vor face totul ca extrădarea să se întâmple și, pe de altă parte, justiția moldovenească nu mai are niciun motiv acum să tergiverseze dosarele la nesfârșit. Trebuie să se facă dreptate după atâția ani, după atâta așteptare, după 10 ani de investigare a furtului miliardului, pentru că mă uitam și astăzi prin istoricul acestor investigații și chiar dacă Procuratura Anticorupție și niște procurori de acolo se laudă că investighează de mult timp furtul miliardului, abia în 2019 a fost deschis dosarul penal care îl viza pe Plahotniuc, chiar dacă furtul bancar a început să fie investigat imediat”, menționa șefa statului.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea. În februarie 2025, Interpol l-a anunțat în căutare internațională. Plahotniuc este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal. Constantin Țuțu – considerat omul de încredere al lui Plahotniuc – este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Pe 22 iulie, Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu a fost reținuți pe aeroportul din capitala elenă, Atena, în timp ce încercau să plece spre Dubai. Oamenii legii au efectuat percheziții în vila din Atena în care locuiau cei doi de mai multă vreme. Aceștiau depistat, între altele, că Plahotniuc avea 21 de documente de identitate emise pe nume diferite, pretins a fi eliberate de autoritățile din Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Irak și Vanuatu. În cazul lui Țuțu, polițiștii au găsit cinci documente de identitate, pretins eliberate în România și Bulgaria. 

La nici 24 de ore, autoritățile ruse au transmis o solicitare de extrădare în privința lui Plahotniuc. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu preciza că Vladimir Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Republica Moldova, și nu în Rusia, adăugând că prioritate are țara care a depus prima solicitare. 

Pe 28 iulie, Procuratura Generală declara că Plahotniuc „nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”. În aceeași zi, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că acesta, aflat în arest în Grecia, ar fi depus oficial o cerere prin care „acceptă necondiționat” să fie extrădat în Republica Moldova. A doua zi, Procuratura Generală preciza că avocatul grec al lui Vladimir Plahotniuc a transmis procurorilor o scrisoare prin care clientul său și-a exprimat consimțământul pentru extrădare abia pe 29 iulie, la ora 13:00.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: