screenshot

Plan pentru siguranța jurnaliștilor din Moldova. Ministru: „Ne asumăm să menținem spațiul informațional pluralist și sigur”

Săptămâna viitoare va fi semnat un plan național de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor pentru perioada 2026-2027. Documentul va fi semnat de Ministerul Culturii, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală. Acesta prevede mecanisme de reacție rapidă, investigații specializate și măsuri împotriva proceselor abuzive. Anunțul a fost făcut pe 23 aprilie de ministrul Culturii, Cristian Jardan, la conferința „Apărarea adevărului: abordări privind siguranța jurnalistică și jurnalismul de calitate”. Deocamdată conținutul planului nu a fost făcut public. Pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Culturii au precizat că acesta ar urma să fie publicat săptâmâna viitoare.

În timpul conferinței, ministrul a declarat că spațiul informațional este supus unei presiuni tot mai mari. „În întreaga lume, inclusiv în cele mai dezvoltate democrații, jurnaliștii și profesioniștii media se confruntă cu noi amenințări: atacuri fizice, hărțuiri online, campanii coordonate de discreditare, tentative de intimidare politică și operațiuni de manipulare informațională. Cu regret, și presa din țara noastră a fost expusă în ultimii ani acestor atacuri, mai ales în perioade electorale. Știm foarte bine că aceste atacuri nu apar întâmplător. Ele urmăresc un rezultat foarte clar: slăbirea încrederii publice, compromiterea surselor credibile de informare și împingerea societății într-o stare de tensiune permanentă”, a adăugat oficialul.

Potrivit lui Jardan, accentul trebuie pus pe prevenție. „Instituțiile trebuie pregătite să reacționeze, iar jurnaliștii trebuie să știe că există instrumente de apărare”, a menționat el.

În continuare, ministrul a anunțat că va fi semnat un plan de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor. „Săptămâna viitoare, ne planificăm, înaintea ședinței ordinare a Guvernului, să semnăm împreună cu Ministerul Justiției, cel al Internelor, Procuratura Generală, planul național de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor pentru anii 2026-2027. Documentul, la care s-a lucrat destul de mult – câteva luni – este o premieră pentru Republica Moldova și prevede mecanisme de reacție rapidă, investigații specializate, instruiri în domeniul securității digitale, măsuri clare și concrete împotriva proceselor abuzive și o cooperare mai bună între autorități, societatea civilă și comunitatea media. (…) Avem și ne asumăm responsabilitatea să protejăm libertatea presei, să întărim mecanismele de apărare a jurnaliștilor și să menținem spațiul informațional deschis, pluralist și credibil, dar cel mai important – și sigur”, a declarat oficialul.

Potrivit ministrului, expertiza și parteneriatul Consiliului Europei și UNESCO au contribuit în acest proces la formularea unei abordări serioase, aplicabile și aliniate bunelor practici europene.

***

În octombrie 2024, Ministerul Culturii anunța despre inițierea elaborării proiectului planului de acțiuni în domeniul securității jurnaliștilor. În decembrie 2025, ministrul Cristian Jardan a precizat că a fost elaborată deja prima schiță a Planului de acțiuni pentru securitatea jurnaliștilor pentru perioada 2026–2027, care prevede măsuri ce vor fi implementate de autoritățile responsabile în cooperare cu societatea civilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Grosu, replică pentru Zaharova, despre Rusia – protector al Transnistriei și Găgăuziei: „Să se salveze pe ei, uitați-vă în ce hal au ajuns”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat la declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a susținut că Găgăuzia și Transnistria au „alte priorități de politică externă” și văd în Rusia „un protector”. Grosu a declarat că Federația Rusă trebuie „să se salveze întâi pe dânșii”, amintind că modelul promovat de Moscova aduce doar sărăcie și blocaj. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker înaintea ședinței Parlamentului din 11 iunie.

„Ei să se salveze întâi pe dânșii. În ce hal a ajuns această țară? Atunci când Federația Rusă încearcă să salveze gen autonomia găgăuză sau Transnistria, vezi în ce situații de blocaj ajung. Nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a mai subliniat că modelul promovat de Rusia aduce doar sărăcie și stagnare, citând exemplul Transnistriei, de unde oamenii fug și sunt nevoiți să traverseze zilnic Nistrul pentru a câștiga o pâine.

„Oamenii fug de acolo. Oamenii trebuie să traverseze Nistrul în fiecare zi să vină la Chișinău să câștige o bucată de pâine. Acesta este modelul societal, modelul de stat pe care îl construiește și îl promovează lumea rusă — putred și plin de nostalgie pentru restabilirea Imperiului, care aduce numai moarte”, a spus Grosu.

Referitor la Găgăuzia, Grosu a declarat că blocajul electoral este alimentat de Federația Rusă prin intermediul ambasadorului și a altor canale, și a transmis un mesaj direct deputaților găgăuzi.

„Blocajul acesta este alimentat și inspirat, susținut de Federația Rusă. Prin intermediul ambasadorului și mai departe. Să fie clar și colegilor găgăuzi: cu cât mai repede vă lepădați de acest stereotip, de această nostalgie că va veni cineva și vă va ajuta și vă va finanța — lucrul acesta nu o să se întâmple. Pentru că aici e Republica Moldova și aici se va aplica legislația Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Amintim că purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zaharova, a declarat pe 10 iunie, în cadrul unui briefing de presă, că Găgăuzia și Transnistria „nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană” și că „văd în Rusia un protector”, în contextul discuțiilor despre o potențială reunificare a Republicii Moldova cu România.

Zaharova a afirmat că dacă Moldova va fi inclusă în componența României, „ea va înceta să existe”, adăugând că „există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”.

Reamintim că discuțiile despre o potențială reunificare s-au intensificat de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum. Mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii Cristian Jardan, și-au exprimat susținerea pentru unire. Totodată, ministrul Economiei Eugeniu Osmochescu a catalogat potențiala unire drept „planul B” dacă procesul de aderare la UE va stagna. Un sondaj iData din mai arată că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, față de circa 72% dintre cetățenii României.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: