captură video

Platforma DA o atenționează pe Maia Sandu: „Putem să ne așteptăm la coruperea masivă a alegătorilor”

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) nu va propune niciun candidat la funcția de prim-ministru și pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută de către vicepreședintele formațiunii, Alexandr Slusari, în urma consultărilor cu președinta țării, Maia Sandu, din 28 decembrie. Potrivit acestuia, parlamentarii i-au transmis șefei statului îngrijorările formațiunii privind organizarea scrutinului parlamentar anticipat de către un guvern interimar, care ar putea favoriza fraudarea rezultatelor.

La discuții au participat deputații Alexandr Slusari, Igor Munteanu, Liviu Vovc, Maria Ciobanu, Arina Spătaru, Vasile Năstase, Dinu Plîngău, Victoria Roșca, Chiril Moțpan și Stela Macari.

„Platforma DA a reiterat poziția sa fermă și consecventă privind alegerile anticipate care trebuie să se producă în termeni cât mai proximi. Am susținut viziunea doamnei președinte și am discutat mai multe probleme ce țin de gestionarea crizelor din țară, inclusiv sabotajul cras al fostei guvernări Dodon. Pentru noi nu a fost o surpriză. Am discutat riscurile legate de situația macrofinanciară bugetară, administrarea crizei pandemice, problemele agricultorilor care au suferit din cauza calamităților. Toate problemele se agravează pe seama lipsei suportului partenerilor externi. Pe fundalul evenimentelor care sunt acum în țară, sprijinul ar putea apărea tocmai în toamnă”, a declarat deputatul Alexandr Slusari.

Întrebați dacă ar susține vreo candidatură la funcția de premier al țării, deputații Platformei DA au respins categoric ipoteza.

„Noi ne vom da votul doar pentru alegerile anticipate, dar în situația în care să fie analizate toate riscurile și problemele. Categoric nu propunem cadidaturi de prim-ministru. Rămâne la discreția doamnei Sandu să analizeze riscurile și să propună soluții”, a precizat Slusari.

Totodată, parlamentarul a atras atenția privind posibilitate fraudării alegerilor parlamentare anticipate.

„Probabilitatea organizării alegerilor anticipate de către un guvern incomplet și cu atribuții foarte limitate, dar cu poliția subordonată lui Voicu și cu prim-ministru Gaiciuc, mai mulți delegați ai PSRM în teritoriu care se transformă în agenți electorali și putem să ne așteptăm la coruperea masivă a alegătorilor”, a declarat Slusari.

***

Președinta țării, Maia Sandu, desfășoară pe 28 decembrie consultări cu deputații din parlamentul Republicii Moldova. Anterior, șefa statului s-a întâlnit cu deputații fracțiunii PSRM.și cu cei ai fracțiunii PAS.

Șefa statului urmează să se întâlnească și cu reprezentanții PDM, ai Partidului „ȘOR” și ai grupului parlamentar Pro Moldova, după care va susține o conferință de presă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: