În 2024, s-au efectuat plăți nejustificate în valoare de peste 18 milioane de lei din bugetul de stat, sub formă de ajutoare și compensații, ceea ce reprezintă o creștere de peste 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din aceste sume au fost recuperate, potrivit Raportului de audit asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024, citat de IPN.
Raportul a fost prezentat miercuri, 14 mai, într-o ședință de către Direcția generală de audit III, transmisă de Curtea de Conturi.
În 375 de cazuri, banii au fost transferați către persoane decedate, a declarat Irina Rogaciov, adjunctă a Direcției audit al performanței și audit TI. Ea a precizat că întârzierea în recepționarea informațiilor privind decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de peste 6,8 milioane de lei, dintre care 6,3 milioane au fost recuperate de către CNAS.
Deficiențele au fost cauzate de procesul sistemic de schimb a datelor privind decesul beneficiarilor și introducerea informațiilor privind deces de către ASP în peste 300 de cazuri, cu o întârziere de la 50 de zile la aproape 9 ani. În cazul altor 13 persoane decedate, informația privind actualizarea actului de deces în Registrul de Stat al Populației și data transmiterii de la ASP prin MConnect, a variat de la 18 zile la 7 ani, ceea ce a permis continuarea plăților nejustificate din buget.
Insuficiența controlului la completarea datelor în conturile personale poate influența cuantumul prestațiilor, în special al pensiilor, ceea ce duce la diminuarea sau micșorarea sumei, cu impact asupra bugetului. Majorarea nejustificată a pensiei a fost depistată în 11 cazuri, iar diminuarea – în 8 cazuri, cu impact asupra BASS de 1,3 milioane de lei.
În 2024, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) a acumulat peste 42,8 miliarde de lei.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Sunt întrebări” de la NewsMaker.
„În Găgăuzia nu avem un progres. Practic, chiar dacă au fost discuții și chiar dacă am văzut acolo anumite idei și intenții, nu avem decizii de inițiere, pentru că în Găgăuzia avem un proces un pic diferit – când se ia o decizie de inițiere și o decizie finală, acel dosar trece la Adunarea Populară. În restul țării, acel dosar se duce la Guvern. Și pentru că noi nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este cumva blocat”, a declarat Buzu.
Oficialul a precizat că preocuparea Chișinăului este ca în autonomie să fie organizate alegeri „libere, fără interferențe și competitive”: „să avem o Adunare a Poporului care într-adevăr este reprezentativă, după care vom vedea care sunt soluțiile. Și acolo primăriile trebuie să se consolideze, pentru că altfel nu vor putea să aducă servicii și să mențină serviciile pe care le au”.
Întrebat dacă fără o Adunare Populară funcțională reforma nu este posibilă, Alexei Buzu a precizat: „Nu este posibil, cel puțin la moment. Trebuie să depășim și să clarificăm acest lucru”.
În ceea ce privește cele trei raioane din UTAG – Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești – secretarul general al Guvernului a precizat că autoritățile nu vor „interfera acolo”: „Găgăuzia are competențe specifice inclusiv pe structura administrativă”.
Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.
Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.
Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.
Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
