Plăți nejustificate din bugetul de stat: Peste 18 milioane de lei achitate în 2024, inclusiv către persoane decedate

În 2024, s-au efectuat plăți nejustificate în valoare de peste 18 milioane de lei din bugetul de stat, sub formă de ajutoare și compensații, ceea ce reprezintă o creștere de peste 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din aceste sume au fost recuperate, potrivit Raportului de audit asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024, citat de IPN.

Raportul a fost prezentat miercuri, 14 mai, într-o ședință de către Direcția generală de audit III, transmisă de Curtea de Conturi.

În 375 de cazuri, banii au fost transferați către persoane decedate, a declarat Irina Rogaciov, adjunctă a Direcției audit al performanței și audit TI. Ea a precizat că întârzierea în recepționarea informațiilor privind decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de peste 6,8 milioane de lei, dintre care 6,3 milioane au fost recuperate de către CNAS.

Deficiențele au fost cauzate de procesul sistemic de schimb a datelor privind decesul beneficiarilor și introducerea informațiilor privind deces de către ASP în peste 300 de cazuri, cu o întârziere de la 50 de zile la aproape 9 ani. În cazul altor 13 persoane decedate, informația privind actualizarea actului de deces în Registrul de Stat al Populației și data transmiterii de la ASP prin MConnect, a variat de la 18 zile la 7 ani, ceea ce a permis continuarea plăților nejustificate din buget.

Insuficiența controlului la completarea datelor în conturile personale poate influența cuantumul prestațiilor, în special al pensiilor, ceea ce duce la diminuarea sau micșorarea sumei, cu impact asupra bugetului. Majorarea nejustificată a pensiei a fost depistată în 11 cazuri, iar diminuarea – în 8 cazuri, cu impact asupra BASS de 1,3 milioane de lei.

În 2024, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) a acumulat peste 42,8 miliarde de lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova se face vinovată în cazul avocatei Doina-Ioana Straisteanu, care a încercat fără succes să obțină dreptate în instanțele naționale după ce a fost ținta insultelor și a declarațiilor homofobe din partea unui alt avocat. CtEDO a criticat autoritățile moldovenești pentru că nu au efectuat o analiză corespunzătoare a cazului.

Fostul judecător Ion Cojocaru a explicat că totul a început cu un conflict între Doina-Ioana Straisteanu, cunoscută pentru apărarea drepturilor comunității LGBT, și un alt avocat. Acesta ar fi insultat-o verbal și i-ar fi adresat amenințări în curtea comună unde se aflau birourile lor. Insultele au fost de natură homofobă. Avocata a filmat conflictul și a publicat imaginile pe Facebook, explicând că a fost agresată pentru că apără drepturile LGBT și că autoritățile nu au intervenit.

Conflictul a ajuns în instanță. Însă, instanțele naționale au considerat că publicarea înregistrării video a încălcat dreptul la viață privată și legislația privind protecția datelor personale. Straisteanu a fost obligată să șteargă postările, iar incidentul a fost tratat ca un simplu conflict.

Totuși, CtEDO a constatat că publicarea înregistrării constituie o formă de exercitare a libertății de exprimare. În plus, potrivit Înaltei Curți europene, declarațiile homofobe și comportamentul agresiv față de Straisteanu nu vizau doar persoana sa, ci și comunitatea LGBT pe care o reprezenta. Prin urmare, era vorba despre o chestiune de interes public, nu despre o simplă dispută personală.

„Curtea a criticat autoritățile moldovene pentru că nu au efectuat analiza cerută de jurisprudența europeană, care presupune un echilibru real între două drepturi fundamentale aflate în conflict – libertatea de exprimare și dreptul la viață privată. În astfel de cazuri, niciun drept nu are prioritate automată, ci trebuie găsit un echilibru care să permită coexistența acestora”, a explicat Ion Cojocaru.

Deși Straisteanu a cerut despăgubiri morale în valoare de 20.000 de euro, CtEDO a respins solicitarea. Instanța a considerat că simpla constatare a încălcării reprezintă în sine o compensație suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.


Amintim că Doina-Ioana Straisteanu a fost avocata lui Marin Pavlescu, tânărul gay care a fost agresat în armată. În 2023, instanța a obligat armata și Ministerul Apărării să-i achite lui Pavlescu 120.000 de lei, după ce acesta a refuzat, în 2021, să revină în armată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: