Platon a reușit să-și recupereze o parte din acțiunile „Moldasig”. Însă CNPF a blocat circulația acestora

Comisia Națională a Pieței Financiare a suspendat circulația tuturor celor 480 mii de acțiuni ale companiei de asigurări „Moldasig”. Regulatorul intenționează să verifice circumstanțele în care aproape o jumătate din acțiunile „Moldasig” au fost returnate foștilor acționari, prejudiciind astfel statul cu 88 milioane de lei. Iar foștii acționari susțin, la rândul lor, că au acționat în interesele companiei care risca să dea faliment.

„Dreptul la bunuri inexistente”

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a anunțat la 17 martie că suspendă temporar circulația a 480 mii de acțiuni ale companiei de asigurări „Moldasig”. Regulatorul intenționează să verifice „circumstanțele privind citațiile pe care executorul judecătoresc Maxim Romalinschi le-a transmis către Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare”.

Responsabili de la CNPF au comunicat că la 12 martie, Romalinschi a transmis către Depozitarul Unic câteva citații. Acestea vizau restabilirea dreptului companiilor „Prodromos Limited” (19,98%), „Denton Enterprise Ltd” (19,99%) și „Rook Invest” (9,87%) la proprietate asupra acțiunilor „Moldasig” – aceasta înseamnă aproape o jumătate din cele 480 mii de acțiuni ale „Moldasig”. În anul 2016, CNPF a demascat cârdășia acestor companii și le-a indicat să vândă acțiunile „Moldasig”.

Comisia Națională a Pieței Financiare a mai menționat că după ce a expediat citațiile către Depozitarul Unic, executorul judecătoresc a pus în acțiune contractul de împăcare care a fost semnat la 2 martie curent. Este vorba despre un contract de împăcare între foștii acționari ai „Moldasig”, pe care CNPF i-a depistat în cârdășie și Ruslan Doboș, care reprezintă compania „Confidențial-Audit”. În luna noiembrie anul trecut, instanța de judecată a desemnat această companie în calitate de administrator extern al „Moldasig”.

Cei de la CNPF au precizat că Doboș nu este colaborator al „Moldasig”, nu a fost evaluat de CNPF pe criterii de reputație și integritate profesională. Instituția a reamintit că Doboș a fost directorul companiei de asigurări ASITO, pe numele său au fost deschise atunci câteva dosare penale pentru grave încălcări în administrarea companiei.

CNPF a solicitat „organelor competente” să verifice legalitatea acordului de împăcare. Cei din comisie consideră că tranzacția vizează entități inexistente, pentru că anterior, acțiunile „Prodromos Limited” și „Denton Enterprise Ltd” au fost anulate și excluse din registrul valorilor mobiliare, iar compania „Rook Invest” nici nu era vizată în lista acționarilor „Moldasig”.

De notat că în ajunul semnării acordului de împăcare, companiile „Prodromos Limited” și „Denton Enterprise Ltd” și-au schimbat proprietarii. Ovidiu Latisa și Ioan Paparus, cetățeni ai României, au fost înlocuiți de Mihailo Grecika și Alena Usenko, cetățeni ai Ucrainei. Schimbarea proprietarilor a avut loc la sfârșitul lunii februarie curent.

„De aceea în realitate, acordul de împăcare restabilește dreptul la o proprietate inexistentă”, se menționează în comunicatul de presă al CNPF. Cei de la CNPF consideră că drept urmare a acordului de împăcare, foștii acționari și-au atribuit bunurile „Moldasig” (acțiunile nou emise), prejudiciind statul cu 88,3 milioane de lei.

CNPF a atras atenția asupra faptului că toate evenimentele descrise au avut loc după ce la 6 noiembrie 2020, judecătoarea Olesea Țurcanu a emis o decizie cu privire la sesizarea companiei „Wesna LTD” (unul dintre acționarii „Moldasig” care au fost depistați în cârdășie). Comisia Națională a Pieței Financiare a numit declarația judecătoarei Țurcanu ca fiind una de rezonanță și fără precedent, deoarece instanța de judecată a suspendat actele normative ale CNPF din anii 2016-2017 și a returnat foștilor proprietari ai acțiunilor dreptul de a administra temporar compania de asigurări și pachetul de acțiuni nou emise. Cei de la CNPF susțin că instanța și-a depășit împuternicirile eliminând regulatorul de la executarea funcțiilor sale de supraveghetor al participanților pieței de asigurări.

Cei de la CNPF au mai menționat că în situații similare, instanțele de judecată iau decizii diferite. Responsabilii din comisie au adus drept exemplu situația foștilor acționari ai „Asito”, „Alliance Insurance Group” și „Moldasig”. „În primele două cazuri, instanțele de judecată au refuzat foștii acționari (în cazul „Alliance Insurance Group” a refuzat și Curtea de Apel), iar în cazul „Moldasig”, instanța a luat o decizie contrară.

CNPF a atras atenția asupra pericolelor și riscurilor ce țin de administrarea corporativă a „Moldasig”. Regulatorul a avertizat că din cauza unor operațiuni suspecte și în pofida cerințelor privind transparența și echitatea în raport cu acționarii / potențialii investitori, activitatea companiei va avea de suferit și din punctul de vedere al finanțelor, și al reputației”.

„Toate termenele rezonabile au expirat”

Veaceslav Platon este beneficiarul companiei „Wesna LTD”, în baza cererii căreia instanța a anulat decizia CNPF în privința „Moldasig” și, de fapt, a facilitat returnarea acțiunilor foștilor acționari. El a declarat pentru NM că dimpotrivă, acordul de împăcare va salva compania de asigurări „Moldasig” de un eventual faliment și îi va permite să se dezvolte în continuare. Potrivit afirmațiilor lui Platon, foștii acționari ai „Moldasig” au așteptat mai mult de patru ani ca statul, care le-a anulat acțiunile și a intenționat să vândă acțiunile nou emise, le va returna banii pentru bunurile confiscate.

Potrivit estimărilor foștilor acționari, valoarea acțiunilor anulate este de 25 milioane de dolari. Ei consideră că au dreptul să pretindă această sumă pentru bunurile lor ori să ceară returnarea bunurilor propriu-zise.

Platon afirmă că acționarii au acționat conform legii, deoarece amendamentele aplicate după anul 2016 în legislația cu privire la asigurări nu are efect retroactiv, iar în raport cu acționarii „Moldasig”, care au fost lipsiți de bunuri, ar trebui să fie aplicate prevederile legislației care era în vigoare la 1 aprilie 2016. „Deci, după un termen rezonabil privind vânzarea acțiunilor emise, emitentul însuși trebuie să răscumpere aceste acțiuni. Din momentul anulării acțiunilor, au trecut mai mult de patru ani. Toate termenele rezonabile au expirat. Statul nu a răscumpărat acțiunile și acțiunile nu au fost vândute nimănui”, a spus Platon.

Potrivit afirmațiilor sale, modificările s-au introdus în legea cu privire la asigurări la indicația lui Vladimir Plahotniuc, ex-liderul Partidului Democrat, pentru a lipsi companii concrete de bunuri, iar toate prevederile legii despre gestionarea concentrată neloială nu sunt altceva decât un truc.

Platon a mai spus că inițial, foștii acționari intenționau să inițieze un litigiu în România, unde se află activele „Moldasig” (în persoana companiei-fiice „Asito Kapital”). Potrivit avocaților români, cu siguranță, judecătoriile din România ar fi fost de partea acționarilor, iar deciziile acestor instanțe ar fi putut fi legalizate pe teritoriul Moldovei”, a spus Platon.

Platon a remarcat că aceste și alte argumente indică asuăra riscurilor considerabile de a pierde litigiul cu foștii acționari și de a provoca daune ireparabile companiei „Moldasig”. „Reieșind din principiul conștiinciozității în administrarea companiei, „Confidențial-Audit” a luat decizia de a reglementa litigiul și de a încheia un acord de împăcare cu foștii acționari, pentru a „nu aduce „Moldasig” în pragul falimentului”, a spus Platon.

În ce privește acuzațiile de „însușire a bunurilor inexistente”, prezentate de CNPF, Platon a spus că acțiunile nou emise sunt, de fapt, o reflecție a acelorași acțiuni anulate pe care pur și simplu s-a schimbat numărul.

El a mai declarat că acționarii vor continua lupta pentru bunurile lor și vor da în judecată decizia CNPF cu privire la suspendarea circulației acțiunilor „Moldasig”, care au fost returnate foștilor acționari prin decizia instanței.

***

Reamintim că la 10 noiembrie anul trecut, CNPF a suspendat operațiunile bancare pe conturile „Moldasig”. Cei de la CNPF au menționat atunci că acționează în interesele asiguratorilor „Moldasig” și în scopuri de „monitorizare a integrității și securității activelor companiei”. Totodată, responsabili de la comisie au subliniat că au luat această decizie ținând cont de faptul că la 6 noiembrie, Judecătoria sectorului Râșcani a dat indicații companiilor „Confidențial-Audit” și „Altimeea” să preia împuternicirile administratorilor temporari de la „Moldasig”. Totodată, CNPF a solicitat informații despre noii administratori ai „Moldasig”.

De notat că instanța a anulat patru decizii ale CNPF din anii 2016-2017. Este vorba despre hotărârile prin care CNPF a obligat unii acționari majoritari ai „Moldasig” să vândă 80 la sută din acțiuni (450,1 mii), fiind depistați în cârdășie și în coordonare de acțiuni. În luna aprilie 2017, după ce acești acționari au refuzat să-și vândă acțiunile, CNPF a obligat compania să anuleze aceste acțiuni și să emită altele noi.

În același timp, Judecătoria sectorului Râșcani l-a suspendat din funcție pe administratorul „Moldasig”, Victor Coadă și a desemnat compania de audit „Confidențial-Audit” în calitate de administrator temporar al „Moldasig”. Conform deciziei instanței, „funcțiile consiliului [de administrare] al „Moldasig” vor fi exercitate de către compania de audit „Altimeea”. Potrivit deciziei instanței, aceeași companie va gestiona 80 la sută din acțiunile „Moldasig” (450,1 mii), pe care CNPF a dat indicații să fie vândute. În sentință se menționează că decizia instanței a intrat în vigoare imediat după ce a fost publicată. Atunci, unii deputați și activiști civici au numit decizia instanței un atac raider.

Reamintim că CNPF a obligat mai întâi opt acționari ai Moldasig care dețineau pachetul majoritar de acțiuni cu drept de vot (65,03%) să-și vândă acțiunile: „Prodromos Limited”, „Denton Enter-Prise”, „Intersnab”, „Kirkliston Management Limited”, „Appolo Capital Invest”, „Peklo Management”, „Semgroup-Systems”, „Bristol Experts”, apoi și alți doi acționari, care dețin o cotă comună de 9,9759% – „Wesna” și „Ewra”, (deținătoare a 4,9917% și, respectiv, 4,9842% din acțiuni). Aceste companii trebuiau să-și vândă acțiuni în decurs de trei luni după decizia CNPF.

Întrucât acționarii nu și-au vândut acțiunile în termenul stabilit, CNPF a obligat organul executiv al „Moldasig” să anuleze aceste acțiuni, să emită altele noi și să le scoată în vânzare. Începând cu anul 2017, 80 la sută din acțiunile „Moldoasig” au propuse spre vânzare cu o periodicitate diferită. Acestea au fost divizate în trei pachete. CNPF trebuia să aprobe achiziția acțiunilor. De fiecare dată, încercau să vândă acțiunile la un preț redus. Și la fiecare încercare, prețul se reducea.

În luna iulie 2019, subiectul privind vânzarea acestor acțiuni a provocat un scandal, după care prețul celor 80% din acțiuni a scăzut până la 15 milioane de lei. Situația a fost discutată la o ședință a Consiliului Suprem de Securitate al Moldovei. Igor Dodon a declarat că în realitate, valoarea totală a acțiunilor companiei constituia aproximativ 1,5 miliarde de lei. După ședința CSS, CNPF a instituit administrare specială la „Moldasig”. În luna septembrie 2019, administrarea specială a fost eliminată. Acțiunile „Moldasig” au fost iarăși scoase în vânzare în luna februarie 2020.

Citiți detalii despre modul în care au evoluat evenimentele de la „Moldasig” în articolul NM «Очень страховая история. Кто и зачем дерется за Moldasig» („O istorie foarte asigurată. Cine și de ce se bate pentru Moldasig”).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: