Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

Platon o acuză pe Sandu că l-a „convins” pe Trudeau să-l sancționeze: Mă voi adresa Parlamentului Canadei

Omul de afaceri Veaceslav Platon a venit cu o reacție după ce Canada a anunțat că impune sancțiuni față de acesta pentru tentative de a destabiliza Republica Moldova. Platon a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că l-ar fi influențat pe premierul canadian Justin Trudeau să-l sancționeze.  Veaceslav Platon a calificat sancțiunile față de el ca fiind o „infracțiune” și a declarat că se va adresa Parlamentului Canadei pentru a se forma o comisie care să investigheze oficialii canadieni pentru implicare în „șantajarea” sa.

Pe 2 iunie, la scurt timp după ce Canada a anunțat lista persoanelor și entităților pe care-i sancționează, printre care și Platon, acesta a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook.

„A mai avut loc un episod flagrant al activității infracționale a Maiei Sandu, pentru care va trebui să fie judecată. Ea a reușit să negocieze sau să-l convingă pe prim-ministrul Canadei să-mi impună sancțiuni pe teritoriul canadian, pentru a mă șantaja să renunț la drepturile asupra bunurilor furate de la mine. În orice caz, fie că este vorba de o conspirație sau de un abuz de funcție din partea domnului Trudeau, voi contacta autoritățile canadiene de aplicare a legii pentru a investiga această infracțiune”, a scris acesta.

Platon a mai spus că din presă reiese „clar” că sancțiunile ar fi fost „orchestrate” în timpul unei întâlniri personale dintre Maia Sandu și Justin Trudeau.

„De asemenea, mă voi adresa Parlamentului Canadei pentru a forma o comisie de anchetă cu privire la implicarea oficialilor canadieni în racolare și șantajarea mea”, a adăugat el.

NM a solicitat un comentariu de la Președinție în legătură cu acuzațiile lui Veaceslav Platon. Deocamdată nu am primit un răspuns.

***

Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru în Canada, pe 11 mai, curent. Șefa statului s-a întâlnit cu prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, căruia i-a cerut să susțină sancțiunile împotriva oligarhilor care încearcă să destabilizeze Moldova.

Ulterior, pe 2 iunie, Canada a anunțat că sancționează Partidul „ȘOR” și șapte oligarhi și politicieni din Republica Moldova, cu legături în Rusia, pentru tentativele de a destabiliza situația în țară. Persoanele sancționate sunt Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Andronachi, Gheroghe Cavcaliuc și Constantin Botnari.

De menționat că, pe 30 mai, și Consiliul Uniunii Europene a decis să-i sancționeze pe Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika, cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă, care sunt acuzați că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova. Președinta Maia Sandu a salutat anterior sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România, care vizează înghețarea fondurilor deținut de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

La sfârșitul anului trecut, și SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, fugiți din țară, „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, susținută de Kremlin”. Atunci, Ilan Șor a spus că decizia Marii Britanii nu-l afectează în niciun fel, iar Vladimir Plahotniuc nu a venit cu nici o reacție.

***

Amintim că Veaceslav Platon este învinuit în trei dosare penale aflate pe rol în instanţă, două pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari, iar unul pentru falsificarea cardurilor bancare.

În 2016, Judecătoria Chişinău l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 12 ani de închisoare pentru tentativă de escrocherie şi corupere a ofiţerilor de la Detaşamentul cu Destinaţie Specială “Pantera”.

Patru ani mai târziu, în 2020, Curtea de Apel Chişinău a anulat sentința şi a trimis dosarul la rejudecare. După mai multe amânări, dosarul a fost preluat spre examinare de la zero. Şedinţele se desfăşoară în lipsa lui Platon care a părăsit Republica Moldova în vara anului 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: