Polița discordiei. Cum problemele diasporei s-au transformat în politică și ar putea procurarea polițelor de asigurare medicală să fie o salvare pentru medicina moldovenească
Full Article 12 minutes read

Polița discordiei. Cum problemele diasporei s-au transformat în politică și ar putea procurarea polițelor de asigurare medicală să fie o salvare pentru medicina moldovenească

Scandalul polițelor de asigurare medicală și cel al diasporei care revine în Moldova ia amploare. Liderul PAS Maia Sandu a contestat deja în instanța de judecată decizia autorităților cu privire la obligativitatea procurării polițelor de asigurare medicală de către cetățenii care se întorc în Moldova. În replică, premierul Ion Chicu a sugerat opoziției să nu politizeze tragedia, ci mai bine să susțină diaspora în achitarea polițelor. NM a analizat, cât ar putea obține sistemul sănătății din polițele de asigurare medicală procurate de migranți și ar putea oare să fie astfel soluționate problemele medicinei moldovenești.

x

Ce s-a întâmplat

Începând cu 1 aprilie, cetățenii Moldovei și cei străini, care trăiesc permanent aici, nu pot să intre în țară dacă nu dețin polița de asigurare medicală. Comisia pentru Situații Excepționale a luat o decizie în acest sens.

Cei care zboară spre Moldova nu sunt lăsați la bordul aeronavelor dacă nu au poliță. Iar cei care trec hotarul cu automobilul sau autobuzul sunt obligați, pe proprie răspundere, să completeze o declarație precum că în decurs de 72 de ore vor procura polița de asigurare medicală. Poliția de frontieră transmite toate datele către Compania Națională de Asigurare Medicală (CNAM).

Reacția reprezentanților diasporei la decizia autorităților a fost dură. În postările și comentariile de pe rețelele sociale, ei atrag atenția asupra câtorva detalii:

• Unii au cumpărat bilete la avion din ultimii bani;
• Polița este prevăzută pentru un an, iar ei vin pentru câteva luni;
• Migranții finanțează indirect sistemul sănătății din Moldova, expediind bani rudelor lor, care cumpără cu acești bani produse și mărfuri, iar TVA din vânzări ajunge în buget;
• Tratamentul COVID-19 este gratuit, iar alte servicii medicale în perioada stării de urgență practic nu sunt oferite.

Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a contestat deja în instanța de judecată decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. „Noi o considerăm neconstituțională. Nu există nicio prevedre legală care să le interzică oamenilor să revină acasă. Ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova și autoritățile nu pot să folosească pretexte inventate cum sunt acestea, că dacă nu ai asigurarea medicală, nu poți să-ți procuri blet la avion. Noi vom cere anularea acestei decizii prin judecată”, a spus Maia Sandu. Ea a îndemnat diaspora, în special cei care au posibilitatea, să mai stea câteva săptămâni în țările în care se află în prezent, pentru că în Moldova „sistemul medical este slab”.

Comentând această sesizare, prim-ministrul Ion Chicu a sugerat opoziției să nu politizeze situația, ci să susțină diaspora în procurarea polițelor de asigurare medicală. În ajun, în cadrul emisiunii „Politika” de la TV8, Chicu insista asupra faptului că toți cetățenii Moldovei, indiferent că trăiesc în Moldova ori se întorc în țară, sunt obligați, conform legii, să dețină poliță de asigurare medicală. El nu consideră o discriminare faptul că oamenii nu sunt lăsați la bord fără poliță.

Premierul a comparat acest lucru cu asigurarea unui automobil. „Nimeni nu se revoltă că trebuie să-și asigure automobilul, toți înțeleg că este necesar, chiar dacă nu nimeresc în vreun accident rutier și zeci de ani. Același lucru e și în sistemul sănătății”, a subliniat Chicu. La fel, el a reamintit că cetățenii moldoveni, care nu primesc salarii din care să fie achitate contribuții la Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM), sunt obligați să-și cumpere polița până la 31 martie. În caz contrar, ei pot fi amendați și penalizați – 0,001% pentru fiecare zi de întârziere.

Va fi ajutată medicina moldovenească de polițele diasporei

Conform bugetului Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru anul 2020, veniturile vor constitui 8,4 miliarde de lei. Este cu 14,4% mai mult decât în anul 2019. Cea mai mare parte a acestor mijloace – 5,2 miliarde de lei – o constituie contribuțiile cetățenilor care activează, precum și procurarea individuală a polițelor FAOAM.

Ministerul Sănătății estimează că 59 mii de persoane vor cumpăra polița în mod individual în anul 2020, sau cu 8,6% mai mult decât în 2019, și vor cheltui în acest scop 125 milioane de lei. Anul trecut, suma a fost aproximativ aceeași – 123 milioane de lei. Deci, volumul mijloacelor care ajung în FAOAM datorită procurării polițelor constituie 1,45%.

O altă componentă a fondului o constituie transferurile din buget în sumă totală de 2,8 miliarde de lei. Din acestea fac parte asigurarea de către stat a copiilor, studenților, pensionarilor și a altor categorii de cetățeni.

 

Polița discordiei. Cum problemele diasporei s-au transformat în politică și ar putea procurarea polițelor de asigurare medicală să fie o salvare pentru medicina moldovenească

Conform datelor CNAM, în anul 2019, cota locuitorilor neasigurați ai Moldovei a rămas aceeași ca și în 2018 – 11,8%, sau peste 300 mii de persoane.

În același timp, prin decizia autorităților, toți bolnavii de COVID-19 vor fi tratați în mod gratuit, indiferent de faptul dacă sunt asigurați sau nu. Însă purtătorul de cuvânt al CNAM Silvia Munteanu a precizat pentru NM că persoanele neasigurate vor fi tratate gratuit doar de coronavirus. Pentru proceduri și tratament în cazul altor maladii vor trebui să plătească.

Președintele Igor Dodon a comunicat, în cadrul briefingului de la 2 aprilie, că tratamentul unui bolnav de coronavirus într-un spital obișnuit costă 2255 de lei pe zi sau 32 mii de lei pentru 14 zile de tratament. Dacă bolnavul este la terapie intensivă, o zi de tratament costă 5300 de lei sau 74 mii de lei pentru 14 zile.

Conform datelor Poliției de frontieră, de la 9 până la 31 martie, 101 414 cetățeni ai Moldovei au intrat pe teritoriul țării noastre. Dacă toți aceștia ar fi cumpărat polița cu 2028 de lei (până la 31 martie, a funcționat reducerea de 50%), Fondul de Asigurare Medicală s-ar fi completat cu 205,7 milioane de lei.

Polița discordiei. Cum problemele diasporei s-au transformat în politică și ar putea procurarea polițelor de asigurare medicală să fie o salvare pentru medicina moldovenească

 

Conform estimărilor Olgăi Gagauz, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei de Științe a Moldovei, din cauza pandemiei, ar putea reveni în țară maximum 300 mii de cetățeni din aproape un milion din cei care au emigrat. Ea a spus că acest număr depinde de modul în care va evolua situația epidemiologică din alte țări.

Ea a subliniat pentru NM că în Italia, de exemplu, sunt foarte mulți migranți din Moldova. Însă majoritatea dintre ei s-a stabilit acolo, a obținut cetățenia, dreptul la asistență medicală etc. „În Europa, a avut loc o etapă a migrației ilegale. Nu cred că de acolo vor fi fluxuri mari. […] Din Rusia ar putea reveni mai mulți oameni, însă aceasta depinde de situația care va fi în această țară. Din cei 300 de mii, despre care am menționat, majoritatea ar putea reveni anume din Rusia”, consideră Olga Gagauz. Ea a remarcat că mulți pleacă la muncă în Rusia în timpul verii și încă nu au reușit să părăsească Moldova. În opinia demografului, este imposibil de prognozat, cum va fi fluxul celor care se vor întoarce.

Compania Națională de Asigurări în Medicină încă nu are date despre numărul de polițe care au fost procurate în Moldova pe parcursul lunii martie. Aceste informații vor fi cunoscute săptămâna viitoare.

Pe de o parte, 200 milioane de lei constituie doar 2,5% din necesitățile sistemului sănătății, pe de altă parte, din această sumă pot fi achiziționate milioane de măști și mănuși sau pot fi achitate salariile pentru 1000 de medici timp de un an.

Ce spun experții

Ex-ministrul economiei Alexandr Muravschi este împotriva reducerilor și cu atât mai mult a acordării gratuite a polițelor de asigurare medicală pentru persoanele care lucrează în străinătate și care vin masiv în Moldova. El a subliniat faptul că sistemul medical trăiește din contul taxelor cetățenilor care trăiesc și lucrează în țară și care plătesc contribuții chiar și din salarii mici.

„Sistemul medical se ține pe patriotismul și pe îndeplinirea datoriei de către medicii din Moldova, care primesc niște bănuți. De ce ei trebuie să deservească gratuit armata celor care nu au dorit să depășească dificultățile și să-și investească forțele și cunoștințele în edificarea statului propriu, dar l-au părăsit în momentele de cumpănă?”, s-a întrebat Muravschi pe Facebook.

El a numit o demagogie declarațiile precum că statul se ține pe banii muncitorilor migranți, pentru că „statul trăiește din banii contribuabililor”. Potrivit afirmațiilor sale, migranții „își întrețin familiile și nimic mai mult”.

Ex-ministrul sănătății Ala Nemerenco este de acord că „fiecare trebuie să susțină sistemul sănătății”. Totodată, în opinia sa, în situația actuală, nu este etic să ceri bani de la migranți: „În condițiile stării de urgență, nu este etic și uman să condiționezi revenirea cetățenilor acasă, fără a ști situația fiecăruia dintre ei”.

Nemerenco este de părere că acum ar trebui să funcționeze „legea marțială” și toți ar trebui să se susțină reciproc, inclusiv statul să-și ajute fiecare cetățean. „Oamenii au dreptul să revină acasă. Impunând condiții, autoritățile închid ușa în fața cetățenilor proprii”, susține ex-ministrul.

Potrivit lui Nemerenco, cota veniturilor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină obținute din vânzările de polițe constituie „un procent mizerabil” al bugetului acestei instituții. „E o nimica toată, nu se va schimba nimic. E o pierdere de timp”, este convinsă experta. Ea mai susține că dacă un anumit număr de migranți nu va cumpăra polița, aceasta nu se va răsfrânge nicicum asupra performanțelor sistemului sănătății.

Nemerenco mai consideră că o problemă mult mai gravă pentru Fondul de Asigurări în Medicină nu vor fi „cei 500 de migranți” care nu vor procura polițele, dar faptul că multe companii nu activează și în timpul apropiat nu vor transfera plățile lunare. „Iată aceasta va fi o lovitură nu doar pentru sistemul sănătății, dar și pentru economie”, a menționat ea. În opinia sa, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar trebui urgent să-și redistribuie fondurile, să reducă cheltuielile alocate pentru acțiunile planificate și să le orienteze pentru combaterea virusului.

Olga Gagauz, directorul Centrului de Cercetări Demografice, consideră că procurarea poliței de asigurare medicală ar trebui să fie benevolă. „Chiar nu demult, până la pandemie, erau îndemnuri de a readuce diaspora în țară, de a le crea condiții speciale etc. Iată, ei au revenit. Unde sunt condițiile speciale? Dacă vă mai amintiți, Chicu a propus chiar să fie deschis câte un cont cu 20 mii de lei pentru fiecare dintre cei care se va întoarce și se va angaja. Acum nu este vorba despre 20 mii”, a reamintit experta.

Ea propune ca situația actuală să fie examinată prin prisma aceleiași politici despre care autoritățile declarau acum câteva săptămâni.

Totodată, în opinia sa, în țară revin deocamdată puțini migranți: „S-au întors cei care nu erau angajați în străinătate. Au revenit cetățenii cei mai vulnerabili din punct de vedere social care, probabil, nu aveau venituri mari. Ei au fost nevoiți să plece de acolo după ce și-au pierdut locul de muncă și posibilitatea de a plăti chiria locuinței etc.”.

Olga Gagauz mai consideră că statul ar trebui să-și susțină cetățenii și să le ofere condiții mult mai favorabile la revenirea în țară.

Ea a subliniat faptul că cei care revin sunt nevoiți să mai stea două săptămâni în carantină, ceea ce, la fel, îi privează de posibilitatea de a lucra. „Chiar dacă această persoană are bani câștigați peste hotare, nu trebuie să credem că odată ce a venit, înseamnă că e totul bine. S-ar putea că anume aceasta este „airbag”-ul care le permite oamenilor să fie acasă, să-și susțină familiile până la clarificarea situației”, consideră experta. Ea a remarcat că încă nu se știe, când cei reveniți vor putea pleca din nou la muncă și dacă vor reuși, în condițiile actuale, să-și găsească prea repede un loc de muncă în Moldova.

Dumitru Budeanschi, expert în managementul finanțelor publice la Expert-Grup, consideră că situația controversată privind obligativitatea procurării polițelor a apărut din câteva motive. „În primul rând, mulți au o părere greșită despre sensul asigurării medicale. Pentru activitatea constantă a sistemului sănătății, fiecare cetățean ar trebui să aibă poliță. Aceasta însă nu înseamnă că fiecare trebuie cumva să se folosească de ea, ea nu înseamnă deservire medicală, ci asigurare medicală – asigurarea sănătății proprii. De aceea argumentele celor care susțin că ei nu vor putea să beneficieze de polițe în condițiile de epidemie, pentru că medicii obișnuiți practic nu-i acceptă, nu au sens. Nu acesta este sensul poliței, sensul constă în solidaritate”, a precizat expertul.

Totodată, potrivit afirmațiilor sale, este clar de ce oamenii nu au încredere în sistemul de asigurare medicală și cer restituirea sub formă de servicii. „Conform estimărilor unui studiu de-al nostru, cetățenii asigurați plătesc din buzunarul propriu pentru peste 50 la sută din serviciile medicale: și oficial, la casă, și neoficial”, a menționat Budeanschi. „Autoritățile nu discută sincer despre aceasta cu cetățenii, nu vorbesc deschis despre starea de lucruri din sistem, iar din această cauză, oamenii percep cu ostilitate cerința legală de a procura polița”, a adăugat Budeanschi.

În opinia sa, în perioadele electorale, politicienii ar trebui să discute cu cetățenii și să afle opinia lor despre asigurarea medicală, despre prețul poliței, despre serviciile care ar trebui să fie incluse în aceasta etc.

Budeanschi a subliniat faptul că timp îndelungat, autoritățile nu au soluționat problema cetățenilor șomeri care nu au poliță și nici bani pentru a o procura, nu au soluționat problema muncitorilor migranți care își petrec cea mai mare parte a anului la muncă în străinătate. „Acum, [autoritățile] abordează forțat această problemă, de aceea a și apărut conflictul”, a concluzionat expertul.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: