FLYONE lansează ruta directă Chișinău – Napoli, începând cu 15 iulie

Compania aeriană FLYONE anunță lansarea unei noi rute directe din Chișinău către Napoli, Italia, începând cu data de 15 iulie 2025. Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de marți și vineri, oferind pasagerilor mai multă flexibilitate și confort în planificarea călătoriilor.

Această nouă conexiune aeriană vine ca răspuns la cererea în creștere pentru destinații turistice și familiale din sudul Italiei, dar și ca parte a angajamentului FLYONE de a extinde rețeaua de rute accesibile și eficiente.

„Suntem bucuroși să extindem rețeaua FLYONE cu această rută strategică către Napoli. Este o destinație care răspunde atât nevoilor turistice, cât și celor ale diasporei noastre din Italia. Ne dorim să aducem Moldova mai aproape de cetățenii ei, oriunde s-ar afla,” a declarat Mircea Maleca, Director General FLYONE.

La eveniment a partcipat și dl Armando Pascale, șef adjunct al misiunii Ambasadei Italiei în Republica Moldova: „Deschiderea acestei noi rute directe dintre Chișinău și Napoli este un pas semnificativ în sprijinul mobilității cetățenilor noștri și al întăririi legăturilor dintre Italia și Republica Moldova. Această conexiune aeriană va contribui nu doar la facilitarea călătoriilor pentru diaspora și turiști, ci și la aprofundarea relațiilor economice și culturale dintre regiunile noastre. Salutăm această inițiativă și felicităm compania FLYONE pentru implicare și viziune.”

O destinație strategică pentru diaspora moldovenească

Italia găzduiește una dintre cele mai mari comunități de moldoveni din diaspora, iar regiunea sudică, inclusiv orașul Napoli, reprezintă un punct important de legătură pentru numeroși cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți acolo. Noua rută vine astfel în sprijinul acestei comunități, facilitând legătura cu cei dragi de acasă, dar și călătoriile în scop personal sau profesional.

Napoli – o destinație plină de atracții

Napoli, situat pe coasta sudică a Italiei, este un oraș vibrant, plin de istorie, cultură și gastronomie autentică. Supranumit adesea „capitala sudului italian”, Napoli oferă o combinație unică de situri istorice, cum ar fi centrul vechi inclus în Patrimoniul UNESCO, și atracții naturale spectaculoase, precum Golful Napoli și proximitatea faimoaselor ruine de la Pompei și a vulcanului Vezuviu.

Totodată, Napoli este considerat locul de naștere al pizzei, iar bucătăria locală este un adevărat festin pentru gurmanzi.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.

FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. Printre cele 39 de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Petrolierul reținut de SUA ar avea legături cu oligarhul moldovean Ilan Șor

Tancul petrolier Marinera, reținut pe 7 ianuarie de forțele americane în Oceanul Atlantic, este legat de aliați vechi ai Kremlinului – fostul deputat ucrainean Viktor Baranski și oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Despre aceasta au scris proiectul „Sistema” și „Radio Svoboda”.

Paza de coastă a SUA a reținut nava Marinera (anterior – Bella 1) în partea de nord a Oceanului Atlantic, după o urmărire care a durat aproximativ două săptămâni și jumătate. În acest timp, tancul și-a schimbat pavilionul din cel al Guyanei în cel rusesc.

Potrivit informațiilor Ministerului Transporturilor al Federației Ruse, tancul Marinera a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc în a patra zi a urmăririi – pe 24 decembrie. S-a schimbat și proprietarul navei – în locul companiei turcești, aflate sub sancțiunile SUA, a venit firma „Burevestmarin”, înregistrată în Rusia și condusă de omul de afaceri Ilya Bugai.

Potrivit „Novaya Gazeta Europa”, din 2018 Bugai ocupă și funcția de director general al companiei „Rusneftehimtorg”, care se ocupă cu comerțul de produse petroliere. În 2020, compania a câștigat 4 miliarde de ruble, apoi veniturile sale au scăzut semnificativ, iar în 2024 a înregistrat pierderi.

După cum a aflat publicația „Vajnîe istorii”, proprietarul companiei „Rusneftehimtorg” este omul de afaceri din Sevastopol Andrei Sviripa — cetățean rus, care a avut și cetățenie ucraineană. Potrivit proiectului „Sistema”, această companie este legată de fostul deputat al consiliului orașului Odesa, Viktor Baranski, precum și de structuri apropiate oligarhului moldovean Ilan Șor.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019. Unele investigații jurnalistice au arătat că acesta, care este și cetățean israelian, s-a stabilit inițial în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci s-ar afla în Federația Rusă.

În luna mai 2025, ministra Afacerilor Interne a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor.

Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Tudor Mardei | NewsMaker

Premierul Alexandru Munteanu condamnă utilizarea rachetei balistice Oreșnik de către Rusia: „Moldova este solidară cu Ucraina”

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a condamnat ferm utilizarea de către Federația Rusă a rachetei balistice Oreșnik în atacurile masive desfășurate în noaptea trecută asupra Ucrainei. Șeful Guvernului a reiterat, într-o postare pe platforma X,  solidaritatea Republicii Moldova cu Ucraina și sprijinul Chișinăului pentru o pace justă.

„Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile brutale desfășurate peste noapte asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kiev, Liov și Krivoi Rog fără electricitate și apă. Republica Moldova este solidară cu Ucraina și susține o pace justă”, a scris premierul pe X (fosta Twitter).

Precizăm că, în urma atacului Federației Ruse din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, cel puțin patru persoane și-au pierdut viața, iar alte 24 au fost rănite la Kiev. La Liov au fost raportate mai multe explozii, urmate de incendii. Autoritățile ucrainene au anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost vizat de un atac cu racheta balistică „Oreșnik”.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat că loviturile din noaptea trecută ar fi fost un „răspuns la un atac terorist al regimului de la Kiev” asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod. Moscova a confirmat că în operațiune a fost utilizat inclusiv „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie Oreșnik”. Reamintim, Ucraina a respins acuzațiile Kremlinului anterior și le-a catalogat ca fiind „o minciună”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu Oreșnik? Rusia: „Răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Federației Ruse”

Ucraina a raportat un atac masiv al Rusiei în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. La Kiev s-a anunțat despre 4 morți și 24 de răniți. La Lvov s-au raportat explozii și s-a anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost atacat cu racheta balistică „Oreșnik”. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că, noaptea trecută, a „răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod” și au fost efectuate bombardamente inclusiv cu „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik””.

Ce se comunică în Ucraina

Pe 8 ianuarie, către ora 24:00, primarul din Lvov, Andrei Sadovoi, a anunțat că în oraș se aud explozii. „Dacă a fost vorba despre „Oreșnik” – momentan nu se știe. Informațiile vor fi furnizate de militari”, a scris Sadovoi pe o rețea de socializare. El a mai spus că a fost atacat un obiect de infrastructură critică și a izbucnit un incendiu.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, primarul a raportat, cu referire la forțele aeriene ale țării, că lovitura asupra orașului a fost efectuată cu o rachetă balistică. „Ținta aeriană se deplasa pe o traiectorie balistică cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră — aceasta este o viteză extrem de mare. Acesta este primul caz de utilizare a unui astfel de tip de lovitură asupra Lvov de la începutul războiului la scară largă. Orașul se află la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește în fața niciunei granițe. Între timp, Ministerul Apărării al inamicului declară că acest „Oreșnik” ar fi „răzbunare” pentru un presupus atac asupra reședinței dictatorului rus. Nimic nou din partea unei țări de ucigași și mincinoși”, a adăugat primarul.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că „tipul rachetei cu care agresorii ruși au atacat orașul va fi stabilit după examinarea tuturor elementelor acesteia”.

La Kiev, urmare a atacului nocturn, s-a raportat despre 4 morți și 24 de răniți. Conform poliției, printre cei decedați este un lucrător medical, iar printre răniți – angajați ai Serviciului de Situații de Urgență.

Ce declară Rusia

Ministerul rus al Apărării a declarat că noaptea trecută, „ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod”, forțele armate „au efectuat o lovitură masivă cu armament de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, de pe platforme terestre și maritime, inclusiv cu sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik”, precum și cu drone de atac, asupra unor obiective de importanță critică de pe teritoriul Ucrainei”.

„Obiectivele loviturii au fost atinse. Au fost distruse obiective de producere a dronelor, care au fost utilizate în cadrul atacului terorist, precum și obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea complexului militar-industrial al Ucrainei. Orice acțiuni teroriste din partea regimului criminal ucrainean nu vor rămâne nici pe viitor fără răspuns”, se arată în declarația Ministerului rus al Apărării.

***

Amintim că, pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere.

Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump.

Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza. Ulterior, Trump a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia.

U.S. President Donald Trump holds a rally to mark his 100th day in office, at Macomb Community College in Warren, Michigan, U.S., April 29, 2025. REUTERS/Evelyn Hockstein

SUA se retrag din 66 de structuri internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția. Casa Albă: „Promovează interese globaliste”

Statele Unite ale Americii se retrag din 66 de organizații și instituții internaționale. Președintele american, Donald Trump, a semnat un ordin executiv în acest sens.

31 dintre aceste organizații sunt structuri ale ONU care, potrivit documentului, „acționează împotriva intereselor naționale, securității, prosperității economice sau suveranității Statelor Unite”. Conform ordinului executiv, toate departamentele și agențiile trebuie să înceteze finanțarea acestor organizații.

„Acest lucru va pune capăt finanțării și participării contribuabililor americani la organizații care promovează interese globaliste în detrimentul priorităților SUA sau care soluționează probleme importante într-un mod ineficient sau irațional”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Lista completă a organizațiilor din care SUA se retrag a fost publicată pe site-ul Casei Albe. Printre acestea se numără Comisia de la Veneția, Comisia ONU de Drept Internațional, Centrul Internațional de Comerț al ONU, Centrul Științifico-Tehnologic din Ucraina, Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru problema violenței împotriva copiilor și altele.

Potrivit Meduza, de la începerea celui de-al doilea mandat prezidențial, Donald Trump a semnat ordine executive privind retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Agenția ONU pentru Ajutorarea Refugiaților Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), precum și privind ieșirea din UNESCO (decizia va intra în vigoare la sfârșitul lunii decembrie 2026).

Reacții în Republica Moldova

Între timp, deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a comentat hotărârea SUA, menționând că aceasta „a venit ca un șoc”. „Decizia nu e elegantă. Dar e sinceră. Traducere liberă: mulțumim, nu mai jucăm teatru”, a spus el.

Stoianoglo a subliniat că Moldova nu ar trebui să părăsească structurile internaționale la care este parte.

Dar trebuie să răspundă la întrebarea-cheie: de ce rămâne, dacă nu respectă standardele acestor foruri? Poți fi membru al Comisiei de la Veneția sau al structurilor ONU și să le subminezi zilnic fără să te retragi. E suficient să ceri avize pe care să le ignori, să invoci „standarde” pe care le încalci, să chemi experți ca să-ți ”parfumeze” deciziile interne, să mimezi consultarea când legea e deja decisă politic. Ziua – discursuri despre democrație și stat de drept. Noaptea – legi croite pe interes politic imediat. Concluzia: democrația nu moare când cineva se retrage. Moare când principiile ei sunt mimate, ignorate si negate”, a adăugat deputatul.

Tudor Mardei | NewsMaker

Prelungirea vacanței de iarnă, la latitudinea direcțiilor de învățământ: anunțul Ministerului Educației în contextul vremii UPDATE

Fiecare direcție de învățământ din Republica Moldova poate decide prelungirea vacanței de iarnă până pe 12 ianuarie. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 8 ianuarie de Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul Educației a declarat că, în legătură cu condițiile meteo nefavorabile, fiecare direcție de învățământ poate decide prelungirea vacanței de iarnă până luni.

Totodată, ministerul a solicitat adoptarea unor măsuri preventive pentru asigurarea siguranței și protecției elevilor și personalului din instituțiile de învățământ. „Ministerul Educației și Cercetării va veni cu recomandări ulterioare în cazul în care condițiile meteorologice vor deveni periculoase”, a declarat ministerul.

Menționăm că vacanța de iarnă a fost programată pentru perioada 25 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026. Întrucât data de 9 ianuarie a căzut într-o zi de vineri, Ministerul Educației a oferit școlilor posibilitatea de a declara această zi liberă, cu condiția recuperării orelor până la sfârșitul anului de studii. Reluarea cursurilor pentru semestrul al II-lea a fost stabilită de fiecare instituție de învățământ, în urma consultării comunității educaționale. Astfel s-a stabilit că elevii revin la școală pe 9 ianuarie 2026 sau pe 12 ianuarie 2026. Ministerul Educației a declarat pe 7 ianuarie, pentru Teleradio-Moldova, că din cele 1.165 de instituții de învățământ general, 834 au decis începerea semestrului al doilea pe 9 ianuarie, iar 331 – pe 12 ianuarie.

Actualizare: Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, alte 271 de instituții de învățământ general din Republica Moldova au decis să prelungească vacanța de iarnă. Potrivit Ministerului Educației, elevii din aceste școli vor reveni la ore luni, 12 ianuarie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: