defence-ua.com/imagine simbol

Poliția de Frontieră confirmă detectarea unei drone în apropierea frontierei Moldovei UPDATE

O patrulă mobilă a Poliției de Frontieră din R. Moldova a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova. Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Actualizare 10.41: Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării noaptea trecută. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

Actualizare 12.09: Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, va fi convocat pe 20 noiembrie la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Informația a fost comunicată de minister pe 19 noiembrie, după ce instituția de la apărare a confirmat că noaptea trecută o dronă a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit ministerului, ambasadorului i se va transmite „protestul ferm al părții moldovenești”.

Știrea inițială:

Instituția de la frontieră din Republica Moldova a declarat că, în noaptea de 19 noiembrie, o patrulă mobilă a Poliției de Frontieră a raportat detectarea sunetului unui aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat, pe direcția Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina).

„Aparatul de zbor s-ar fi deplasat la o altitudine de până la 100 de metri, pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (Republica Moldova), ulterior îndreptându-se spre Tocuz și Opaci. Poliția de Frontieră a informat partea ucraineană, care a confirmat observarea, pe teritoriul Ucrainei, a unei drone, fără încărcătură explozivă. Aparatul de zbor a dispărut ulterior de pe radarul autorităților ucrainene”, a comunicat Poliția de Frontieră.

Totodată, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

„În baza informațiilor primite, au fost întreprinse măsurile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, zona pe unde ar fi trecut drona este verificată, iar deocamdată nu s-au identificat obiecte care să prezinte riscuri pentru siguranța cetățenilor. Poliția de Frontieră rămâne în contact cu instituțiile naționale și partenerii internaționali, continuând să asigure supravegherea și securitatea frontierei de stat și a cetățenilor Republicii Moldova”, se mai arată în declarația instituției.

***

Amintim că, noaptea trecută, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în nordul județului Tulcea și în nordul județului Galați. Potrivit Ministerului român al Apărării, pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, apoi a dispărut de pe radar. Ulterior, drona a reapărut în România, timp de aproximativ 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova, conform aceleiași instituții. Reprezentanții Ministerului Apărării al Republicii Moldova au declarat pentru NewsMaker că verifică informația și vor reveni cu un comentariu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: