Ambasada Federației Ruse în Moldova

Ambasadorul agreat al Rusiei – chemat la MAE, după ce o dronă a survolat ilegal Moldova

Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, va fi convocat pe 20 noiembrie la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău. Informația a fost comunicată de minister pe 19 noiembrie, după ce instituția de la apărare a confirmat că noaptea trecută o dronă a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit ministerului, ambasadorului i se va transmite „protestul ferm al părții moldovenești”.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate incidentul din noaptea de 19 noiembrie, când spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă, din direcția localității Lesnaia (Ucraina) spre localitatea Săiți, raionul Ștefan Vodă. Astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a suveranității naționale și creează riscuri majore pentru securitatea cetățenilor și stabilitatea regională. În acest sens, mâine Ministerul va convoca ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, pentru a transmite protestul ferm al părții moldovenești”, a anunțat ministerul de la Chișinău.

Ministerul a declarat că „reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni care pun în pericol securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”.

***

Amintim, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov în funcția de ambasador în țara noastră. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat timp de câteva luni pe Oleg Ozerov și nu au găsit informații despre el care să indice că ar putea afecta Republica Moldova. Detalii AICI. Totuși, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.

În octombrie 2025, ministrul Mihai Popşoi a declarat la Moldova 1 că Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Potrivit oficialului, „există o incertitudine legată de situaţia domniei sale”.

Deși nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare, Ozerov a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În noiembrie 2024 i-a fost înmânată o notă de protest cu privire la implicarea Federației Ruse în procesul electoral din țară. Detalii AICI. Iar în februarie 2025 i s-au prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării, totodată a fost anunțat că în semn de „răspuns la aceste provocări” va fi denunțat „unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998”. Detalii AICI. Între timp, Parlamentul de la Chișinău a susținut în prima lectură denunțarea acordului cultural cu Rusia.

***

Amintim că, noaptea trecută, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în nordul județului Tulcea și în nordul județului Galați. Potrivit Ministerului român al Apărării, pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, apoi a dispărut de pe radar. Ulterior, drona a reapărut în România, timp de aproximativ 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova, conform aceleiași instituții. Reprezentanții Ministerului Apărării al Republicii Moldova au declarat pentru NewsMaker că verifică informația și vor reveni cu un comentariu.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că o patrulă a instituției a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova. Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Ulterior, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării noaptea trecută. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: