captură video

„Poliția e în serviciul cetățeanului, nu slujește politicienii”. Deputat PAS explică de ce nu este deblocat bulevardul central

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dumitru Alaiba susține că este împotrivă ca Poliția să aplice forța în cazul deblocării bd. Stefan cel Mare și Sfânt, iar autoritățile locale sunt cele care ar trebui să se implice. „Ca om care a fost împins, bruscat de poliție sunt contra ca acum să se aplice aceleași metode”, a spus parlamentarul. 

„Peste o oră Ceban în parodia sa de ședință, pentru a-și justifica inacțiunea vizavi blocarea străzii Ștefan cel Mare de către Șor, va vorbi despre „dați-mi poliția locală””, a scris Alaiba, pe Facebook. Tot el a adăugat că „Poliția locală ar acționa la decizia primarului”.

Exact asta se cere și acum de la primar, a menționat Alaiba. „O decizie privind dispersarea protestului. Și poliția ar ajuta, DOAR în caz de necesitate. Ar ajuta “poliția locală” a lui Ceban în situația de azi dacă acesta pur și simplu refuză să ia aceeași decizie care ar trebui luată oricum? Logic – nu”, a comunicat Alaiba.

Deputatul a mai scris că „motivul inacțiunii sale este simplu – e modesta contribuție a lui Ceban la tensionarea situației”.

„Ca om care a fost împins, bruscat de poliție, om care a mirosit lacrimogene și chiar o dată, demult tare, a primit o bâtă pe spate de la poliție de nu am putut sta drept o lună, sunt contra ca poliția acum să aplice aceleași metode. Anume asta vor “liderii protestatari”. Să arate că între noi și foștii nu există nici o diferență. Anume așa ei câștigă”, a menționat el.

„Noi nu suntem Rusia, unde protestele se dispersează în 30 minute. Noi suntem o democrație. Suntem o societate bazată pe reguli. În democrație lucrurile funcționează altfel. Poliția este în serviciul cetățeanului. Poliția nu slujește politicienii de la guvernare. Doar pentru că așa a fost 30 de ani la rând, nu înseamnă că așa trebuie să fie în continuare. Să luăm acest “protest” ca pe un test”, a conchis parlamentarul.

În seara zilei de 9 octombrie, edilul Ion Ceban a spus că el „nu încalcă legea”. Totodată, primarul a cerut întoarcerea poliției locale municipiului Chișinău.

„Fac totul ca Primăria Chișinău să fie învinuită că nu deblochează strada și să oprească protestul pentru cei care stau în fotoliile moi în clădirile de vizavi. Dacă 10 mașini vor parca ilegal și vor bloca strada, tot primăria trebuie să vină să le ridice, s-au avem poliție în țara asta?”, a spus primarul.

De menționat că aproximativ 100 de corturi au fost instalate pe 9 octombrie de susținătorii Partidului ȘOR în mijlocul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt, între Președinție și Parlament. Deputatul fugar Ilan Șor, într-o intervenție video, a spus că odată cu închiderea străzii așteaptă o reacție din partea autorităților.

Astăzi Regia Transport Electric Chișinău a anunțat că circulația transportului public pe bd. Stefan cel Mare și Sfânt rămâne în continuare blocată, iar troleibuzele sunt redirecționate.

Precizăm că în seara zilei de 9 octombrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Radu Marian a anunțat că dacă bulevardul central nu va fi deblocat în cel mai scurt timp, „autoritățile centrale urmează să găsească soluții juridice pentru ca ordinea publică să fie respectată”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: