esp.md

Prea puțini oameni pentru prea multe monumente? De ce agenția de inspectare nu face față și ce soluții propune Ministerul Culturii

Republica Moldova pregătește reformarea Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. În prezent, aceasta funcționează cu doar șapte angajați și nu reușește să asigure controlul asupra a peste 1,9 mii de obiective de patrimoniu. NewsMaker explică cu ce probleme se confruntă instituția, cu cât va fi extins personalul și ce alte schimbări sunt prevăzute în cadrul reformei.

De ce este necesară reforma

Proiectul de hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a fost elaborat de Ministerul Culturii. Documentul a trecut deja de etapa consultărilor publice și urmează să fie aprobat de Executiv. Reforma prevede schimbarea statutului instituției, clarificarea atribuțiilor și extinderea numărului de angajați.

Ministerul explică că, în prezent, agenția se confruntă cu mai multe probleme structurale și funcționale, care îi limitează capacitatea de a efectua controale, de a reacționa prompt la cazurile de abuz sau distrugere a monumentelor, precum și de a participa pe deplin la implementarea politicilor de stat în domeniul protejării patrimoniului cultural.

Necesitatea reformei este explicată și prin faptul că modelul actual de activitate al agenției nu corespunde statutului său. Conform legii privind protecția monumentelor, agenția îndeplinește funcții de control, supraveghere și sancționare, care țin de competențele autorităților publice. Totuși, în practică, agenția funcționează ca o instituție de stat, iar activitatea sa este reglementată prin ordin de minister, și nu prin hotărâre de guvern.

Una dintre principalele probleme rămâne lipsa de personal și de resurse tehnice pentru controalele în teren. În prezent, agenția are doar șapte angajați, insuficienți pentru a monitoriza peste 1,9 mii de monumente de arhitectură, istorie și importanță publică. Instituția dispune de un singur automobil, care nu acoperă necesitățile la nivel național, iar lipsa dronelor, a echipamentelor IT și a altor instrumente moderne afectează eficiența activității. În plus, nu există specialiști care să evalueze prejudiciile aduse monumentelor, iar colaborarea cu Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică rămâne limitată.

Agenția va fi reorganizată, iar numărul de angajați va crește

O componentă importantă a reformei vizează schimbarea statutului instituției. Dacă proiectul va fi aprobat, agenția va deveni un organ administrativ în subordinea Ministerului Culturii, cu statut de persoană juridică. Autorii inițiativei explică că această modificare este determinată de un document guvernamental adoptat în 2025, care reglementează organizarea și funcționarea organelor administrative subordonate ministerelor. „Agenția trebuie reorganizată într-un organ administrativ pentru a-și alinia activitatea la legislație”, se arată în nota informativă.

Numărul de angajați urmează să fie majorat de la șapte la 17. Instituția va fi condusă de un director și un adjunct, iar șase angajați vor fi responsabili de inspecții, evaluarea prejudiciilor și verificarea conformității și calității în construcții. Alte patru persoane vor gestiona documentele, doi angajați se vor ocupa de domeniul juridic, resurse umane și relația cu mass-media, iar alți doi vor fi responsabili de buget, achiziții, plăți și patrimoniu. Totodată, va fi creat un post de specialist IT, care va administra sistemele informaționale și va asigura funcționarea site-ului și a platformelor oficiale.

Ministerul a analizat deja posibilitatea redistribuirii angajaților din alte instituții subordonate – două biblioteci, două muzee și o direcție. Totodată, unele funcții sunt în prezent supuse unui moratoriu. Extinderea personalului va fi realizată etapizat: într-o primă etapă vor fi ocupate posturile care pot fi acoperite din resursele existente, prin redistribuire. Pentru celelalte poziții va fi necesară ajustarea bugetului, iar în lipsa acesteia, cheltuielile vor fi incluse în bugetul pentru anul următor. Noii angajați vor fi numiți doar după asigurarea finanțării.

Extinderea atribuțiilor și consolidarea cooperării

Proiectul clarifică atribuțiile agenției, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea acesteia cu instituțiile centrale, autoritățile locale și partenerii internaționali. Potrivit Ministerului Culturii, o colaborare mai strânsă cu administrațiile locale ar permite un control mai eficient asupra stării monumentelor, iar parteneriatele cu organizațiile internaționale ar facilita aplicarea unor standarde mai înalte de protecție a patrimoniului.

Autoritățile intenționează, de asemenea, să introducă un mecanism mai clar de depistare a încălcărilor. În cazul constatării unor abateri, instituția va documenta acțiunile ilegale, va transmite materialele către organele de drept și va aplica sancțiuni și măsuri preventive, inclusiv suspendarea lucrărilor neautorizate.

O altă noutate este că agenția va evalua prejudiciile și va pregăti documentația aferentă, inclusiv rapoarte privind starea monumentelor înainte de începerea lucrărilor. În plus, agenția va avea acces la resursele informaționale de stat și va putea utiliza bazele de date ale autorităților publice.

Cât va costa reforma

Potrivit estimărilor Ministerului Culturii, după extinderea personalului, agenția va avea nevoie de dotări suplimentare – de la mobilier și echipamente IT (calculatoare, imprimante) până la automobile, telefoane, aparate foto, drone și alte instrumente necesare desfășurării inspecțiilor.

Pentru anul 2026, pentru cheltuielile curente sunt deja alocate 406,4 mii de lei, însă necesarul total ajunge la 685,4 mii de lei. Astfel, se conturează un deficit de 279 de mii de lei, cea mai mare parte fiind destinată echipamentelor – aproximativ 195 de mii de lei. Aceste resurse urmează să fie identificate prin redistribuirea bugetului Ministerului Culturii. În plus, vor fi necesari circa 1,2 milioane de lei pentru salariile noilor angajați, cheltuieli care ar urma să fie acoperite prin ajustarea bugetului de stat.

Autoritățile estimează că reforma agenției va consolida protecția monumentelor, va stimula dezvoltarea turismului cultural și va genera beneficii economice pentru sectorul privat. Totodată, autorii proiectului anticipează și un impact social, prin creșterea gradului de informare a publicului și a interesului față de patrimoniul cultural.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: