army.md/imagine simbol

Predați vehiculele în caz de mobilizare. Precizările Ministerului Apărării despre un document ajuns pe internet

În spațiul public a apărut documente ale Ministerului Apărării din care reiese că întreprinderile din Republica Moldova trebuie să predea vehiculele și piesele de schimb pe care le dețin în cazul în care în țară va fi declarată mobilizare militară. Contactată de NM, reprezentanta Ministerului Apărării Alla Diaconu a confirmat veridicitatea documentelor, explicând faptul că statul, conform legislației în vigoare, duce evidența resurselor tehnico-materiale din dotarea întreprinderilor, care ar putea fi rechiziționate. Alla Diaconu a precizat faptul că companiile din țara noastră sunt obligate să trimită anual centrelor militare şi serviciilor de mobilizare a economiei, date despre existența și starea bunurilor rechiziționabile. 

Pe 27 februarie, un canal de Telegram a publicat imagini cu un ordin trimis unei întreprinderi autohtone de Ministerul Apărării. Din documente reiese că, în cazul în care va fi anunțată mobilizare, compania trebuie să predea toate vehiculele și piesele de schimb de care dispun armatei. Bunurile trebuie predate în cel târziu două ore de la anunțarea mobilizării.

Telegram
Telegram
Telegram

NM a contactat-o pentru un comentariu cu referire la documenetele apărute pe online pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării Alla Diaconu.

Reprezentanta ministerului a declarat că Centrele Militar-Teritoriale (CMT), în conformitate cu legislația, țin evidența mijloacelor de transport aflate la gestiunea agenților economici și instituțiilor publice. În scopul actualizării informației referitoare la tehnica menționată CMT solicită de la agenții economici și instituțiile publice informația cu privire la lista resurselor tehnico-materiale din dotarea acestora, ce ar putea fi rechiziționate (prin înmânarea ordinelor de predare).

Ministerul Apărării informează că măsura respectivă este întreprinsă în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 77 din 31.01.2001 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea administrativ-militară și efectivul-limită al organelor administrativ-militare, dar și în scopul actualizării bazei de date a CMT-urilor. Pentru stabilirea cantităţilor de bunuri ce pot fi rechiziţionate, în condiţiile Legii nr.1384-XV din 11 octombrie 2002 cu privire la rechizițiile de bunuri și prestările de serviciu în interes public, agenţii economici, instituţiile publice sunt obligate să transmită în fiecare an, până la finele primului trimestru, centrelor militare şi serviciilor de mobilizare a economiei, date privind existenţa şi starea bunurilor rechiziţionabile, conform fişelor de evidenţă.
Menționăm că acțiunea se efectuează anual”, a menționat Diaconu.

În acest context, Ministerul Apărării a îndemnat agenții economici, instituțiile publice și cetățenii să nu speculeze pe marginea subiectului respectiv.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: