Politică

Premierul desemnat Alexandru Munteanu și-a făcut public programul de guvernare. Ce le promite moldovenilor?

Dumitru Petruleac
| 28 octombrie, 2025
18:23

Premierul desemnat Alexandru Munteanu propune un program de guvernare axat pe integrarea europeană, creșterea nivelului de trai și modernizarea economiei. Documentul, intitulat „UE, Pace, Dezvoltare”, a fost prezentat marți, 28 octombrie, și prevede o serie de termene concrete pentru realizarea reformelor inițiate de Guvernul Recean. NewsMaker a analizat principalele priorități ale programului de guvernare, pentru fiecare dintre domenii:

Aderare la UE în 2028

Guvernul Munteanu își propune să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. În document se menționează că direcția europeană este „voința clar exprimată a cetățenilor” și o prioritate strategică a Executivului. Spre deosebire de programul precedent, care vorbea despre „continuarea reformelor pentru apropierea de UE”, noul plan stabilește un termen-limită concret.

Documentul menționează și beneficiile deja obținute din procesul de apropiere de UE – eliminarea tarifelor de roaming din 2026, accesul la Sistemul Unic de Plăți în Euro și participarea la programe europene.

Economie: investiții de miliarde și sprijin pentru întreprinderi

Cabinetul Munteanu mizează pe creșterea economică prin investiții și finanțări extinse. Programul prevede:

Valorificarea Planului de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro;
Sprijin pentru circa 25.000 de întreprinderi;
Atragerea investițiilor de până la 4 miliarde de euro.

Guvernul își propune, totodată, să crească productivitatea muncii în sectoarele-cheie și să asigure accesul la capital pentru antreprenori și cetățeni prin conectarea la piețele financiare internaționale.

Educație: investiții și dublarea burselor

În educație, Executivul anunță investiții de cel puțin 6 miliarde de lei în instituțiile de învățământ, completarea sistemului cu 500 de tineri pedagogi anual și dublarea burselor pentru elevi și studenți. Guvernul își propune ca rata de promovare la examenele de absolvire a clasei a IX-a să depășească 80%, în condiții de evaluare corectă și echitabilă.

Mediu curat și economie verde

Executivul promite politici ecologice ambițioase pentru a transforma Republica Moldova într-o țară mai curată și mai rezilientă la schimbările climatice. Printre măsuri:

plantarea a 60.000 de hectare de pădure până în 2029;
reabilitarea lacurilor de importanță națională și curățarea a 150 km de râuri;
dezvoltarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor în 30 de raioane;
închiderea și recultivarea a circa 300 de gunoiști neautorizate;
crearea unui sistem național pentru gestionarea deșeurilor periculoase, inclusiv medicale.

Sănătate: dosar medical digital și legea telemedicinei

Programul include digitalizarea sistemului medical și crearea unei platforme naționale unice cu dosar medical digital pentru fiecare cetățean. De asemenea, urmează adoptarea legii telemedicinei și extinderea accesului la servicii de sănătate, în special în zonele rurale.

Justiție: evaluarea integrală până în 2026

Executivul Munteanu își propune finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor până la sfârșitul anului 2026. Reforma justiției și lupta împotriva corupției rămân printre priorități.

Apărare și securitate

În contextul regional actual, Guvernul anunță „integrarea graduală în arhitectura de securitate europeană” și extinderea participării Republicii Moldova la misiuni internaționale.
Totodată, este menținut obiectivul modernizării Armatei Naționale și consolidării cooperării cu partenerii occidentali.

Administrație și digitalizare

Executivul își propune modernizarea administrației publice și elaborarea unui plan pentru valorificarea Inteligenței Artificiale. Procesul de amalgamare a localităților va continua, în scopul eficientizării serviciilor publice.

Energie și tranziție verde

Guvernul Munteanu vizează creșterea securității energetice și reducerea dependenței de sursele externe.

finalizarea liniilor electrice de interconectare cu România (Chișinău–Vulcănești, Suceava–Bălți, Gutinaș–Strășeni);
crearea capacităților interne de producere a energiei electrice de 300 MW;
creșterea ponderii energiei regenerabile la 30%;
reabilitarea a peste un milion de metri pătrați de clădiri.

Guvernul anunță și lansarea unui program național de subvenționare a eficienței energetice și crearea unui fond de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile.

Politici sociale: salarii și pensii mai mari

majorarea salariului minim la 10.000 de lei;
creșterea salariului mediu la 25.000 de lei;
majorarea pensiei minime și semnarea de noi acorduri internaționale de pensii;
indemnizație lunară de 1.000 de lei pentru copii;
crearea a 5.000 de locuri noi în creșe.

Programul include și creșterea cu 30% a numărului de beneficiari de servicii sociale și acordarea unui suport anual pentru familiile cu copii cu dizabilități.

Cultură și comunicare publică

Guvernul intenționează să extindă programul „Voucher Cultural” pentru tineri și persoane vârstnice, să elaboreze o Strategie de dezvoltare a mass-media și să continue proiectele de infrastructură culturală, inclusiv reconstrucția Filarmonicii Naționale și modernizarea Circului din Chișinău.

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a prezentat lista completă a miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet. Potrivit acesteia, opt membri din Guvernul Recean ar putea păstra funcțiile.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că învestirea Cabinetului Munteanu ar putea avea loc vineri, 31 octombrie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, guvern, Moldova, top

Știri similare

Viață

Ce spun poliția și procurorii din Moldova despre schema de asasinare a unor oficiali din Ucraina? 11 moldoveni reținuți VIDEO

Viață

Procuratura Generală a Ucrainei, detalii despre asasinatul pregătit în Moldova, la indicația Rusiei: $100 mii pentru viața unui om VIDEO

Politică

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

Mihaela Conovali
| 20 februarie, 2026
12:47

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege.

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.