Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte și omologul ucrainean Denis Șmihal, în orașul Borodianka, 11 aprilie 2022 Foto: Reuters

Premierul Lituaniei, după declarația lui Medvedev: „Faptul că Rusia amenință, nu este nimic nou”

Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a respins avertismentul lui Dmitri Medvedev, care amenința NATO cu privire la posibilitatea aderării Finlandei și Suediei, ca fiind „nimic nou”.

„Faptul că Rusia amenință, nu este nimic nou. Kaliningrad este o zonă foarte militarizată, este de mulți ani și se află în regiunea baltică”, a spus ea, citată de Europa Liberă, cu referite la The Guardian.

„Cred că prezența acestor țări (Finlanda și Suedia) ca membri ai Alianței ar consolida, de fapt, foarte mult atât Alianța, cât și aceste țări și securitatea noastră. De îndată ce o astfel de decizie va fi anunțată, și sper că va fi anunțată, cred că țările baltice vor avea un motiv foarte serios pentru a o întâmpina cu bucurie”, a mai spus Ingrida Simonyte.

Dmitri Medvedev a declarat anterior că, dacă Finlanda și Suedia se vor alătura NATO, nu se va mai putea vorbi despre o zonă baltică fără arme nucleare.

Însă, ministrul lituanian al apărării a sugerat că acest lucru este lipsit de sens, deoarece armele nucleare au fost desfășurate în exclava rusă Kaliningrad din Marea Baltică încă dinaintea invaziei din 24 februarie.

„Amenințările actuale ale Rusiei par destul de ciudate, când știm că, chiar și fără situația actuală de securitate, ei păstrează arma la 100 km de granița Lituaniei. Armele nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad. Comunitatea internațională, țările din regiune, sunt perfect conștiente de acest lucru. Ei o folosesc ca pe o amenințare”, a declarat Arvydas Anusauskas.

Exclava rusă Kaliningrad, situată pe țărmul Mării Baltice, se află între Lituania și Polonia, care sunt țări membre NATO.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

Mai puțin vin moldovenesc peste hotare: exporturile au scăzut față de anul trecut

Republica Moldova a exportat produse vitivinicole în valoare de 116,2 milioane de dolari în primele șapte luni ale anului curent, cu 5% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Volumul exporturilor a scăzut cu 16%, până la 61,5 milioane de litri. Datele au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței naționale vitivinicole, transmite IPN.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a menționat printre principalele provocări ale sectorului temperaturile ridicate și seceta hidrologică, cea mai severă din ultimele trei decenii.

Acum este nevoie să privim dincolo de următoarea recoltă și să punem în discuție necesitatea de noi investiții, tehnologii și posibilitățile de finanțare, stabilirea de noi parteneriate”, a declarat Ștefan Iamandi.

Potrivit datelor prezentate, vinurile liniștite au generat exporturi de 69,5 milioane de dolari, în volum de 47,8 milioane de litri. Prețul mediu a crescut cu 8% pentru vinurile îmbuteliate și cu 11% pentru cele în vrac. La vinurile spumante, prețul mediu per sticlă a crescut cu 11%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: