Locuitorii din comuna Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina, se confruntă cu o problemă acută – lipsa apei potabile, agravată în ultimii ani de schimbările climatice. Pripiceni-Răzeși și Pripiceni-Curchi sunt singurele sate din raion care nu beneficiază de apă curentă, iar situația a devenit critică. Deși acum zece ani au fost prevăzuți 11,7 milioane de lei din Fondul Ecologic Național și a fost semnat un contract de antrepriză de 13,4 milioane de lei pentru construcția unei rețele de apeduct și canalizare pentru ambele sate, tot ce s-a făcut e că s-au îngropat 11 km de țevi, rămase până astăzi fără picătură de apă. Din banii prevăzuți au fost valorificați doar în jur de trei milioane de lei. Lucrările s-au oprit la a doua etapă din cele patru, iar autoritățile au început abia în 2025 să elaboreze un nou proiect tehnic, fără vreo certitudine că vor exista și milioanele necesare pentru continuarea lucrărilor, scrie Rezina în Obiectiv.
Potrivit sursei citate, în urma alegerilor locale din 2011, Iacob Frunză a devenit pentru prima dată primar al comunei Pripiceni-Răzeși. Pe atunci, cea mai stringentă problemă a comunei era lipsa accesului la apă potabilă, iar noul primar a promis oamenilor că va rezolva problema. La începutul anului 2013, primăria a primit avizul pozitiv al Inspecției Ecologice Rezina cu privire la acordarea terenului pentru amplasarea unui apeduct de aprovizionare cu apă potabilă, a două spații de captare a apei potabile, a unei rețele de canalizare, a două stații de pompare și a unei stații de epurare a apelor reziduale.
De fapt, pe timpul Uniunii Sovietice, la Pripiceni-Răzeși a fost construită o porțiune de apeduct care alimenta fermele de vite și oi și complexul de uscat tutun, la care erau conectați și o mică parte din locuitori. Primarul povestește că apa era captată din izvoare. Mai exact, era un bazin cu volumul de 60 de metri cubi, de unde apa se pompa în alt bazin, mai mare. Al doilea bazin există și astăzi și a fost divizat în două părți, pentru a se putea face forarea, dezinfecția și alte operațiuni necesare, însă acum este aproape uscat.
„Atunci am adus experți de la Chișinău, au prelevat analize de apă, au verificat debitul apei ca să vadă dacă e suficient. Dacă nu ajungea apă pentru populație, aveam și scrisoarea prin care primăria dădea asigurări că va construi suplimentar o fântână arteziană care să poată fi racordată la rețeaua de apeduct. Din 2013 până în 2016, practic, fermele de animale au dispărut, și conform datelor care au fost culese atunci, apa din captaj urma să fie suficientă”, explică primarul Iacob Frunză.
Pentru rezolvarea problemei s-a implicat și Consiliul raional Rezina, care a alocat, pe 29 mai 2013, suma de 95 500 de lei pentru proiectarea sistemelor de apeduct și canalizare. Pe 24 aprilie 2014, Consiliul raional a venit cu o altă contribuție, de 30 000 de lei, pentru servicii de expertiză și verificare a proiectului.
Când a fost adunat întregul set de documente, proiectul „Asigurarea cu apă potabilă și canalizare în satele Pripiceni-Răzeși și Pripiceni-Curchi” a fost depus cu solicitare de finanțare la Fondul Ecologic Național (FEN), creat în cadrul Ministerului Mediului. Din FEN au fost finanțate proiecte similare în majoritatea raioanelor din Republica Moldova. „Atunci nu se făcea prin concurs. Când terminai de făcut proiectul – îl depuneai și stăteai la rând pentru finanțare”, povestește primarul.
Consiliul raional Rezina a garantat contribuția de 10% din costul proiectului, iar 5% urma să fie contribuția Primăriei. De menționat că proiectul apare în lista celor aprobate pentru finanțare din Fondul Ecologic Național în anul 2015, alături de ale altor 347 de localități din țară.
Achiziție publică și proces de judecată care au dus la întârzierea începerii lucrărilor
Ziua de 10 februarie 2016 a fost data limită pentru depunerea ofertelor, iar pe 2 mai 2016 s-a desfășurat etapa finală a concursului de achiziție publică, la care au participat opt agenți economici. În final, câștigător a devenit SRL „Alexdan”, cu care Primăria Pripiceni-Răzeși a semnat, patru zile mai târziu, contractul de antrepriză în valoare de 13,4 milioane de lei.
Pe 1 iunie 2016, SRL „Ecotop Proiect”, una dintre firmele care au participat la concurs, a depus la Judecătoria Rezina o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor concursului și suspendarea executării contractului de achiziție publică până la soluționarea litigiului.
Peste doar nouă zile, pe 10 iunie 2016, Judecătoria Rezina a emis o încheiere prin care a admis cererea SRL „Ecotop Proiect” și a suspendat executarea contractului de achiziție publică. Primăria a atacat decizia primei instanțe, solicitând casarea ei și emiterea unei noi decizii, prin care să se respingă cererea de asigurare a acțiunii.
Pe 11 august 2016, Curtea de Apel Chișinău a decis casarea încheierii Judecătoriei Rezina din 10 iunie 2016 și respingerea cererii depuse de SRL „Ecotop Proiect” ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost irevocabilă. Respectiv, a rămas în vigoare hotărârea prin care SRL „Alexdan” a fost desemnată câștigătoare, la fel și contractul încheiat cu primăria.
Din cauza procesului de judecată, lucrările au demarat mai târziu, mai spune primarul Iacob Frunză: „Trebuiau în primăvară să se apuce de lucru, dar, din cauza procesului de judecată, s-a apucat toamna târziu, după ce au câștigat procesul”.
Proiectul s-a oprit la a doua etapă
Proiectul urma să se desfășoare în patru etape, la încheierea cărora sătenii n-ar mai fi trebuit să care apa de departe. Respectiv, banii prevăzuți pentru întreg proiectul urmau să fie transferați pe măsură ce se finaliza fiecare etapă.
Etapa I: Pe 12 noiembrie 2015 a fost semnat un contract în valoare de două milioane de lei, valabil până la 31 decembrie 2017. Aceste mijloace financiare au fost valorificate integral cu jumătate de an înainte de termenul limită. Respectiv, în aprilie 2017, comisia de recepție a semnat procesul-verbal la terminarea lucrărilor, după ce a constatat că lucrările în valoare de două milioane de lei au fost executate calitativ de către SRL „Alexdan”, și conform caietului de sarcini. Antreprenorul a primit acești bani în trei tranșe. „Lucrările s-au efectuat la timp și calitativ, conform proiectului”, a scris cu pixul în raportul narativ al primăriei chiar primarul Iacob Frunză, care a semnat documentul, fiind persoana responsabilă de proiect. La această etapă au fost îngropați 11 kilometri de țevi.
Etapa II: În cadrul ședinței Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Național din 2 iunie 2016, a fost aprobată o altă sumă de două milioane de lei, pentru cea de-a doua etapă a proiectului. Respectiv, pe 13 iunie 2016 a fost semnat contractul, valabil, inițial, până la data de 1 iunie 2017. Acest termen a fost prelungit prin acord adițional până la data de 31 decembrie 2017, apoi a fost din nou prelungit, printr-un alt acord adițional, până la data de 31 decembrie 2018. Însă, chiar dacă termenul a fost prelungit de două ori, din cele două milioane de lei alocați la această etapă, au fost valorificați, adică cheltuiți, doar jumătate – 976 746 de lei, în trei tranșe, ultima plată fiind făcută la 6 iulie 2018.
Etapa III: Chiar dacă încă era în vigoare contractul de la etapa precedentă, care a fost prelungit, pe 23 septembrie 2016 a fost semnat contractul pentru etapa a treia, în valoare de alte 2 milioane de lei, valabil până la 31 decembrie 2018. Mijloacele oferite conform acestui contract nu au fost valorificate, cu excepția unui avans de 200 000 mii de lei acordat pe 10 noiembrie 2016.
Etapa IV: Pe 4 aprilie 2019 a fost semnat contractul pentru ultima etapă, în valoare de 5 797 556 lei, valabil până la 22 martie 2022. Nici acești bani nu au fost valorificați.
Lucrările au fost abandonate
Astfel, din cele 13,4 milioane de lei prevăzute în contract, au fost în total valorificate doar 3 176 746 de lei. Deocamdată nimeni nu poate oferi un răspuns la întrebarea de ce lucrările au fost abandonate, de vreme ce banii de la FEN au fost disponibili.
Contactat în aprilie 2025, administratorul companiei „Alexdan”, care urma să execute toate lucrările, la toate cele patru etape, Mihail Cebotarenco, a negat orice implicare, afirmând că „nici nu a auzit de o asemenea primărie”, apoi a întrerupt discuția.
În noiembrie 2025, am făcut noi încercări de a lua legătura cu administrația companiei, însă adresa electronică oficială, care figura pe mai multe documente, nu mai este activă, la fel, nu mai sunt funcționale numerele de telefon fix. Într-un final, am primit pe Viber următorul răspuns: „Ne pare rău. Administratorul companiei (Mihail Cebotarenco – n.red.) a decedat”. Potrivit bazelor de date deschise, Cebotarenco era singurul fondator al companiei.
Pagina web a Agenției Achiziții Publice arată că SRL „Alexdan” i-au fost atribuite în perioada 2012–2019 contracte cu statul în valoare totală de peste 26 de milioane de lei. Din anul 2019 compania nu mai apare în lista de câștigători ai concursurilor de achiziție publică.
„Contractul de antrepriză nr. 1 din 06.05.2016, a fost semnat cu SRL „Alexdan”, în valoare de 13,4 milioane de lei, de unde concluzionăm că mijloacele financiare aprobate din Fond erau suficiente pentru executarea completă a lucrărilor și darea în exploatare a obiectului. Totuși, în conformitate cu actele deținute, proiectul nu este finalizat, etapele trei și patru nefiind nici inițiate, procesele-verbale de terminare a lucrărilor nu au fost prezentate”, ne-a comunicat Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului din cadrul Ministerului Mediului.
„Primul proiect tot Consiliul raional Rezina l-a finanțat și banii s-au pierdut din cauza agentului economic, care a fost cu rea-credință. Capacitatea primăriei să reacționeze la amalgamul de probleme e limitată”, spune președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu.
În afară de Pripiceni-Răzeși, în perioada 2012-2020, din FEN au fost finanțate alte 19 proiecte legate de asigurarea cu apă și canalizare a localităților din raionul Rezina. Toate au fost finalizate cu succes și oamenii au apă. Toți primarii acestor localități erau membri ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune aflată la guvernare până în 2019. Primarul de la Pripiceni-Răzeși era și el membru PDM, cu toate acestea, în cazul primăriei pe care o conducea proiectul nu a mers la fel de bine. „De exemplu, în satul vecin, firma care a făcut lucrările, le-a făcut din contul său și peste o anumită perioadă Fondul Ecologic Național le-a achitat. Dar la noi, agentul economic nu voia așa. El făcea procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor. Eu le luam cu contabila, le duceam evidența și le depuneam la minister. Și atunci ne dădeau banii. Cum veneau banii, se apucau de lucru. Când nu erau bani – nu lucrau. Așa s-a întins până ce a expirat termenul contractului de antrepriză și de la Ministerul Mediului finanțare nu am mai avut”, așa răspunde primarul Iacob Frunză la întrebarea cum s-a putut întâmpla ca în celelalte sate lucrările au fost duse până la capăt, dar la Pripiceni-Răzeși s-au oprit.
Un nou proiect tehnic ar urma să repornească procesul de construcție a apeductului
În februarie 2025, Consiliul raional Rezina a alocat Primăriei comunei Pripiceni-Răzeși 250 000 de lei pentru servicii de elaborare a unui alt proiect tehnic, care ar trebui să prevadă și construcția unei fântâni arteziene (condiție obligatorie în noile achiziții publice pentru astfel de lucrări), în locul apelor de captaj, care, oricum au secat, precum și finalizarea lucrărilor la rețeaua de apeduct.
Proiectul este în proces de elaborare și încă nu se știe de câte milioane va mai fi nevoie pentru încheierea cu succes a lucrărilor, astfel ca oamenii să aibă apă la robinet. Autoritățile locale își pun speranța în ajutorul statului și al donatorilor externi: „Condiția de participare la Programul Național «Satul European» este că trebuie să ai proiectul. Și ce poate face primarul în situația asta? Singura opțiune este să facă proiectul, cu riscul că peste o perioadă n-o să mai fie valabil. Când s-a trecut de la normativele vechi la cele noi, iată atunci a fost șocul ăsta cu proiectele care au trecut dintr-un sistem în altul. Dar acum proiectul tehnic e valabil mult timp. Este vorba doar de actualizarea devizelor de cheltuieli care reies din proiect. Pentru că aici prețurile se pot schimba. Având proiectul tehnic, devizul se actualizează rapid și nu este așa de costisitor”, spune președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu.
„Sperăm că o să fie și «Satul European» mai departe. Am abordat subiectul și cu doamna președintă, și cu domnul prim-ministru, le-am zis că eu acum nu am nevoie de bani pentru drumuri – voi face drumul și peste un timp trebuie să-l stric, ca să fac lucrări pentru apă. Sper ca în următorii doi ani să reușesc să fac așa ca să rezolv problema”, conchide primarul Iacob Frunză.
