Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, în marja Forumului Păcii de la Paris. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, discuția s-a concentrat pe promovarea păcii și stabilității în Europa.
Conform Președinției, șefa statului a salutat pașii întreprinși de Armenia în direcția reconcilierii cu Azerbaidjanul.
„Cei doi oficiali au abordat eforturile de protejare a integrității proceselor democratice și modalitățile de contracarare a ingerințelor externe și a campaniilor de dezinformare. Președinta Maia Sandu și prim-ministrul Nikol Pașinian au convenit să mențină dialogul politic, să intensifice cooperarea bilaterală și să promoveze schimbul de experiență în consolidarea rezilienței celor două țări în fața amenințărilor la adresa suveranității”, au mai declarat reprezentanții Președinției de la Chișinău.
presedinte.mdpresedinte.mdpresedinte.md
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat pe 29 octombrie la Forumul Păcii de la Paris, la invitația președintelui francez, Emmanuel Macron. În cadrul evenimentului, șefa statului a susținut un discurs în cadrul unei sesiuni dedicate integrității informației și rolului mass-mediei independente.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.
Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.
„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.
Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.
Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.
Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.
***
Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.
