România își va alege președintele pe 24 noiembrie. În Republica Moldova locuiesc aproximativ 1 milion de cetățeni români, care pot, de asemenea, să participe la alegeri. NM a analizat cine sunt candidații, care sunt șansele lor și cum a devenit Moldova un „câmp de luptă” pentru cei care aspiră la fotoliul de președinte al României.
De ce sunt importante aceste alegeri pentru România
Alegerile prezidențiale din România vor avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea tur, probabil, se va desfășura pe 8 decembrie. Între cele două tururi – pe 1 decembrie – în România vor avea loc și alegerile parlamentare.
România este o republică parlamentară, însă președintele are mai multe atribuții decât președintele Moldovei, iar rolul său în stat este mai semnificativ. Președintele României propune candidatul pentru funcția de prim-ministru și participă la formarea guvernului. În plus, după cum a remarcat expertul WatchDog, Mihaela Sirițanu, președintele României reprezintă țara pe scena internațională, semnează acorduri internaționale și numește ambasadori. De asemenea, președintele României este comandantul suprem al forțelor armate și liderul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În prezent, funcția de președinte este deținută de Klaus Iohannis, aflat la al doilea și ultimul său mandat. Președintele României este ales pentru o perioadă de cinci ani.
Expertul politic român Mihail Isac a subliniat că aceste alegeri sunt extrem de importante pentru România. „Iohannis nu mai poate candida la funcția de președinte. Președinții anteriori ai României au reușit să rămână la putere două mandate consecutive. Este foarte probabil ca și noul președinte să rămână în funcție pentru o perioadă lungă [cel puțin în următorii 10 ani]”, consideră expertul. El a adăugat că aceste alegeri sunt importante și în contextul regional actual (amenințările hibride din partea Rusiei și războiul din Ucraina).
Isac a evidențiat și legătura dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare. Liderii partidelor, majoritatea candidați pentru funcția de președinte, devin motoare electorale pentru formațiunile lor politice în alegerile parlamentare. Merită de menționat faptul că Iohannis a fost ales din partea Partidului Național Liberal (PNL). Aceasta este una dintre cele mai mari și influente formațiuni politice din România. Al doilea mare partid influent este Partidul Social Democrat (PSD), al cărui lider, Marcel Ciolacu, este favorit în actuala cursă prezidențială.
Protagoniștii
Pentru funcția de președinte al României candidează 14 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar zece reprezintă partide politice.
Doi candidați din fosta coaliție de guvernare
În ultimii trei ani, România a fost condusă de „Coaliția Națională pentru România”. Aceasta era formată din cele două partide cele mai influente: PSD și PNL. La un moment dat, din Coaliție făcea parte și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), însă aceasta s-a retras ulterior.
Liderul PNL, președintele Senatului României, fostul militar Nicolae Ciucă, precum și liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, candidează la funcția de președinte. Totuși, în prezent, ei nu mai fac parte din Coaliție. Aceasta s-a destrămat o lună în urmă, la inițiativa lui Ciucă. Anterior, Curtea Constituțională a României (CCR) nu i-a permis să intre în cursa prezidențială eurodeputatei și liderei partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă. Nicolae Ciucă și-a exprimat indignarea față de faptul că PSD controlează CCR, acuzând că „își permit să limiteze dreptul de a fi ales”. Diana Șoșoacă este cunoscută pentru comportamentul său excentric: a declarat că l-a convins pe președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, să vorbească cu Evgheni Prigojin pentru a opri „marșul asupra Moscovei”, iar într-o ședință a Parlamentului European a apărut purtând o botniță și ținând icoane în mână a scandat „Credem în Dumnezeu” când se încerca evacuarea ei din sala de plen pentru comportament inadecvat.
După ce CCR nu i-a permis Dianei Șoșoacă să participe la alegeri, Ciucă a anunțat destrămarea coaliției și a declarat că PSD are „uzurparea puterii înscrisă în codul genetic”. Deși nu susține declarațiile „extremiste” ale Dianei Șoșoacă (care pledează, de exemplu, pentru ieșirea României din UE și NATO), Ciucă a considerat incorectă decizia de a-i restricționa participarea la alegeri.
La rândul său, Marcel Ciolacu a scris pe pagina sa de Facebook:
„Cât de atrofiat trebuie să fie „mușchiul bunului simț” ca mai întâi să afirmi necesitatea interzicerii partidelor extremiste, iar apoi să aperi pe cineva care incită la ură împotriva evreilor” (aluzie la declarațiile Dianei Șoșoacă, care a declarat că „americanii și evreii se amestecă în alegerile din România”).
Candidatul „forței a treia”
A treia forță politică în România, după PSD și PNL, este Uniunea Salvați România (USR), care se prezintă ca o alternativă la cele două mari partide. Candidata USR la alegerile prezidențiale este Elena Lasconi, fostă jurnalistă, actuala președintă a USR și primar al orașului Câmpulung. Lasconi susține valorile euroatlantice.
Totuși, recent, aceasta a fost implicată într-un scandal. Răspunzând la o întrebare despre poziția sa în cadrul referendumului privind „familia tradițională” și interzicerea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, Lasconi a recunoscut că a votat „pentru”. Această mărturisire a atras critici din partea comunității LGBT, a susținătorilor liberali din USR și chiar a propriei sale fiice, care este membră a comunității LGBTQ+. Lasconi a mărturisit că nu știa despre orientarea sexuală a fiicei sale și că aceasta a fost o surpriză pentru ea.
Ulterior, ea a subliniat că toți au loc în USR afirmând că: „Există loc pentru toți: și pentru heterosexuali, și pentru homosexuali.” Deși continuă să nu susțină legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, Lasconi sprijină ideea legalizării parteneriatelor civile pentru cuplurile de același sex.
Pe de altă parte, Lasconi, lider al unui partid progresist, a afișat în timpul campaniei crucea creștină și a purtat costume tradiționale românești, încercând astfel să atragă și electoratul conservator, care reprezintă o parte semnificativă a alegătorilor din România.
Omul NATO sau omul Rusiei?
Un alt candidat la președinția României este Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO. Deși este cunoscut pentru poziția sa pro-europeană și pro-NATO, Geoană este acuzat de legături cu Rusia. În 2009, când Geoană era liderul PSD, s-a speculat că ar fi avut o întâlnire secretă cu un consilier al fostului președinte rus Dmitri Medvedev. Iar Elena Lasconi l-a acuzat pe Geoană de legături cu fostul agent al serviciilor speciale israeliene, Talem Khan.
Geoană a negat toate acuzațiile, afirmând că susține ferm orientarea euroatlantică a României.
Este de menționat faptul că Geoană a mai candidat la alegerile prezidențiale din România în 2010, dar a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Și atunci, principalele atacuri la adresa sa au fost legate de presupuse legături cu oligarhii și cu „oamenii Moscovei”.
„Unionistul principal”
Din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) candidează George Simion, un unionist convins, care respinge ideea statalității Republicii Moldova și promovează ideea unirii tuturor teritoriilor locuite de români. Din cauza declarațiilor sale revizioniste și radicale, lui Simion i s-a interzis intrarea în Republica Moldova și în Ucraina.
Simion este, de asemenea, considerat un populist. În campania actuală, el promite, de exemplu, „fiecărui român” un apartament la prețul de 35.000 de euro.
Simion a declarat că îl simpatizează pe fostul președinte american Donald Trump, felicitându-l pentru victorie și a declarat că aceasta este o victorie a patrioților asupra globaliștilor. În același timp, el este acuzat de legături cu Rusia, deși până acum nu au fost prezentate dovezi clare că ar fi „spion rus” sau că s-ar fi întâlnit cu agenți ai Rusiei.
Naționaliștii și conservatorii
Printre candidații la alegerile prezidențiale din România se află și fostul membru AUR, Cristian Terheș, actualmente europarlamentar, care candidează din partea Partidului Național-Conservator al României. Terheș susține valori conservatoare și consideră că „progresismul extremist” conduce lumea spre haos. De asemenea, este un admirator al fostului președinte american Donald Trump, despre a cărui victorie în SUA a spus că reprezintă „o victorie a conservatorismului”.
Un alt candidat cu viziuni național-conservatoare este Călin Georgescu, care candidează independent, deși a colaborat mult timp cu AUR. Georgescu este acuzat de legături cu Rusia, iar după invazia Rusiei în Ucraina, a declarat că astfel de conflicte sunt inițiate în beneficiul SUA.
Fost prim-ministru
În cursa prezidențială se află și fostul premier al României și fostul lider PNL, Ludovic Orban, care candidează din partea partidului Forța Dreptei. Orban a părăsit PNL din cauza dezacordurilor cu politica alianței PNL-PSD, creând ulterior Forța Dreptei.
Doi foști miniștri
Pentru funcția de președinte luptă și doi foști miniștri: Ana Birchall, fost ministru delegat pentru Afaceri Europene, care candidează independent.
Birchall a fost membră a PSD, însă a fost exclusă din partid pe motiv că „în calitate de ministru nu respecta directivele partidului, ceea ce împiedica lupta împotriva corupției.” Birchall a afirmat că nu i s-au oferit explicații privind excluderea din formațiune și că a aflat despre decizie din presă. Ea a adăugat că „are conștiința curată”.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, este de asemenea candidat independent. Este unul dintre fondatorii Partidului Mișcarea Populară (PMP), al cărui președinte de onoare este fostul președinte al României, Traian Băsescu. Diaconescu a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea PMP.
Alți candidați
Pentru fotoliul de președinte mai luptă Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Silviu Predoiu, fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE), Sebastian-Constantin Popescu, candidat din partea partidului „Noua Românie” și jurnalista Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, care candidează independent.
Factorul Moldova
În Republica Moldova locuiesc aproximativ un milion de cetățeni români. Pentru ca aceștia să poată vota, în Moldova vor fi deschise 59 de secții de votare, ale căror adrese pot fi găsite AICI.
Expertul politic român Isac Mihail consideră că numărul mare de alegători români din Moldova face ca „subiectul moldovenesc” să fie prezent în agenda tuturor partidelor politice din România, transformând Moldova într-un adevărat „câmp de luptă” electoral.
Mai mult, partidul de guvernământ din Moldova, PAS, colaborează cu PNL din România, ambele formațiuni fiind membre ale Partidului Popular European (PPE). La alegerile pentru Parlamentul European din vara trecută, PAS a îndemnat cetățenii români din Moldova să sprijine PNL. Pe 11 noiembrie, liderul PNL Nicolae Ciucă a efectuat o vizită la Chișinău, unde s-a întâlnit cu președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. În paralel, PNL distribuie pliante electorale în Chișinău.
PSD, pe de altă parte, colaborează în Moldova cu PSDE (fostul Partid Democrat). Ambele fac parte din Partidul Socialiștilor Europeni (PES). Se discută și despre o colaborare între PSD și partidul MAN (Mișcarea Alternativa Națională), condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care se poziționează drept pro-european. Totuși, mulți politicieni și experți susțin că Ceban ar avea încă legături cu Moscova, din perioada în care era membru al Partidului Socialiștilor. În acest context, Mircea Geoană i-a cerut explicații liderului PSD Marcel Ciolacu cu privire la relațiile sale cu Ion Ceban, după ce au apărut fotografii care îi surprind împreună.
Geoană, în programul său electoral, subliniază sprijinul său pentru orientarea euroatlantică a Moldovei. Un alt candidat care menționează Moldova în programul său este Cristian Diaconescu, care propune consolidarea sectorului de apărare și protejarea nu doar a României, ci și a „fraților noștri — Moldova”.
La rândul ei, Elena Lasconi a vizitat săptămâna aceasta Moldova, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai societății civile, jurnaliști și antreprenori. Ea a declarat că România trebuie să sprijine Moldova în drumul său spre Vest și aderarea la UE. Lasconi a promis că, dacă va deveni președinte, va face astfel încât trecerea hotarului dintre România și Moldova să dureze cel mult 15 minute.
Ratinguri și prognoze
În ultimele săptămâni, în România au fost publicate patru sondaje privind alegerile prezidențiale și popularitatea candidaților. Marcel Ciolacu conduce în toate cele patru. Locurile doi, trei și patru sunt împărțite în diferite sondaje de Simion, Lasconi și Ciucă. Astfel, potrivit sondajului Biroului de Studii Sociologice al României, pentru Marcel Ciolacu sunt gata să voteze 27,1%, pentru Nicolae Ciucă — 17,7%, pentru Elena Lasconi — 14,3%, pentru George Simion — 11,9%, iar pentru Mircea Geoană — 7,9%. Conform sondajului CIRA, primul loc îl ocupă Marcel Ciolacu, al doilea — Nicolae Ciucă, însă cu un avans de 10%, locul trei îi revine lui George Simion (17%), al patrulea — Elenei Lasconi (16%), al cincilea — lui Mircea Geoană (9%).
În sondajul INSCOP primele trei poziții arată altfel. Pe primul loc se situează Marcel Ciolacu (25,3%), pe locul al doilea — George Simion (19,1%), pe locul al treilea — Elena Lasconi (14,3%), pe locul al patrulea — Mircea Geoană (13,3%), iar Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci, cu 9%. Iar conform celui mai recent sondaj Atlainstel, lider este același Marcel Ciolacu. Pe locul al doilea se află la egalitate George Simion și Elena Lasconi (14,2%). Pe locul al treilea — Nicolae Ciucă (10,2%) și pe locul al patrulea — Mircea Geoană (9,1%).
Sondajele indică o susținere semnificativă pentru George Simion, și chiar posibilitatea accederii sale în turul al doilea, în ciuda interdicției de a intra în Moldova. O astfel de situație ar fi fără precedent: un candidat la președinția României, cu șanse mici dar reale, este declarat persoană non grata în Moldova și Ucraina.
Expertul Isac Mihail explică popularitatea lui Simion printr-un vot de protest împotriva clasei politice actuale și prin capacitatea sa de a comunica eficient, mai ales prin intermediul rețelelor sociale, precum TikTok. Totuși, el consideră improbabilă victoria lui Simion. Dacă ar ajunge în turul al doilea, toate forțele politice s-ar uni împotriva unui candidat considerat „extremist”. În opinia lui Isac, cele mai mari șanse la victorie le are Marcel Ciolacu. Mircea Geoană ar fi putut avea șanse bune în turul al doilea, dar greșelile din campania electorală l-ar putea costa accederea în turul doi, în plus acesta nu are susținerea vreunui partid, ceea ce îi diminuează semnificativ șansele, susține expertul.
Expertul Mihaela Sirițanu atribuie popularitatea lui Simion unei tendințe europene de creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta și politicienii populiști. Ea consideră că, dacă Simion ar deveni președinte, ar fi în interesul Moldovei să-i ridice interdicția de intrare, pentru a menține relații de cooperare cu liderul României. Cu toate acestea, Sirițanu subliniază că PSD și PNL rămân cele mai influente partide, în ciuda faptului că PNL a pierdut din susținere din cauza alianței cu social-democrații.
Indiferent de rezultatul alegerilor, experții sunt de acord că România va rămâne un aliat și un partener de încredere pentru Republica Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
